Protectia muncii

» Norme de protectia muncii » NSSM 54

NSSM 54
Norme specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicatii

Preambul

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:

- Normele generale de protectie a muncii ,care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii, care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.

Prevederile acestor norme se aplica cumulativ, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatilor reglementate.

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea si a altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii.

Intrucat sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare, atat activitatii de baza, cat si celor conexe sau complementare.

Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza :

Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.

Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.

Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.

Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice,chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului : executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca , baza pentru:

- activitatea de concepere si proiectare a echipamen-telor tehnice si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;

- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.

In contextul general prezentat , normele specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicatii au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul acestor activitati astfel incat, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura adecvata, la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.

Structura acestor norme a urmarit includerea activitatilor si lucrarilor desfasurate in radiocomunicatii. Astfel, normele sunt structurate pe capitole si subcapitole distincte, urmarind abordarea problematicii de asigurare a securitatii muncii specifice tipurilor de lucrari executate, prin prevederea masurilor de protectie adecvate in raport cu pericolele existente.

Pentru a veni in sprijinul activitatii de concepere si proiectare a echipamentelor de radiocomunicatii, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesar a fi asigurate din faza de concepere si proiectare pentru respectarea cerintelor minime de securitate.

Pentru asigurarea tuturor cerintelor de securitate a muncii, pe langa prezentele norme se vor respecta, dupa caz si prevederile altor reglementari de securitate a muncii care corespund activitatilor si echipamentelor de radiocomu-nicatii si care sunt indicate orientativ in anexele 1 si 2. De asemenea, in textul prezentelor norme se fac trimiteri la alte norme care reglementeaza activitatea respectiva; pentru a evita suprapunerile de continut, prevederile respectivelor norme se aplica cumulativ cu prevederile prezentelor norme.

1. Prevederi generale

Continut

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicatii cuprind masuri de prevenire a accidentarii si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

Domeniul de aplicare

Art. 2. - (1) Prezentele norme specifice de securitate a muncii se aplica activitatilor de instalare, exploatare si intretinere a retelelor radio - radiorelee, radiodifuziune, televiziune - indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social.

(2) Prezentele norme sunt valabile si pentru statiile de sol pentru comunicatii prin satelit precum si pentru radiocomunicatiile mobile.

Conexiuni cu alte acte normative

Art. 3. - Normele specifice de securitate a muncii pentru radiocomunicatii se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.

Art. 4. - Pentru activitatile nespecifice, conexe sau complementare, desfasurate la nivelul persoanelor juridice, se vor aplica normele specifice de securitate a muncii corespunzatoare respectivelor activitati*.

Art. 5. - (1) Pentru instalatiile mecanice sub presiune si de ridicat se vor respecta Normativele ISCIR in vigoare.

(2) Pentru instalatiile precizate la alineatul 1, ale caror elemente de automatizare se realizeaza de catre unitatile de radiocomunicatii, se vor elabora instructiuni proprii si se vor numi prin decizia conducerii, persoanele si comisiile insarcinate cu autorizarea si verificarea periodica a acestor instalatii.

Art. 6. - In cazul in care, in procesele de munca apar activitati, operatii sau echipamente tehnice noi, pentru care nu exista reglementari in normele specifice de securitate a muncii, conducerea va elabora instructiuni proprii de securitate a muncii, care vor fi afisate la locurile de munca, in vederea cunoasterii si aplicarii lor.

*Nota: In Anexa 1 se prezinta orientativ lista normelor specifice de securitate a muncii, care, dupa caz, pot fi aplicate pentru activitatile nespecifice, conexe sau complementare activitatilor de radiocomunicatii, in vederea asigurarii conditiilor de securitate a muncii.

Art. 7. - Activitatea de prevenire si stingere a incendiilor se va organiza si desfasura potrivit prevederilor normelor PSI in vigoare.

Revizuirea prezentelor norme

Art. 8. - Prezentele norme specifice de securitate a muncii se revizuie periodic si se modifica ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa survenite la nivel national, a schimbarilor intervenite in tehnologiile aplicate sau la nivelul metodelor de lucru care impun reglementari din punctul de vedere al securitatii muncii.

2. Prevederi comune tuturor activitatilor

2.1. Incadrarea si repartizarea lucratorilor

Art. 9. - Lucratorii vor fi incadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor medicale obligatorii prevazute de reglementarile in vigoare ale Ministerului Sanatatii.

Art. 10. - In functie de specificul activitatii si conditiile concrete de munca, examenul medical se va realiza periodic, in conformitate cu respectarea reglementarilor Ministerului Sanatatii si ori de cate ori lucratorii acuza simptome posibil a fi determinate de exercitarea activitatii.

Art. 11. - (1) In cazul transferului la locuri de munca sau activitati cu conditi diferite de solicitare decat cele anterioare, este obligatorie examinarea medicala pentru a se stabili daca starea sanatatii permite lucrul in noile conditii.

(2) Se interzice schimbarea locului de munca fara avizul medical favorabil.

Art. 12. - Pentru protectia sanatatii lucratorilor, conducerea persoanelor juridice va asigura aplicarea tuturor masurilor stabilite de personalul medical ca urmare a controalelor medicale efectuate (schimbarea locului de munca, reducerea temporara a eforturilor fizice sau psihice etc.) .

Art. 13. - Toate procesele de munca vor fi supravegheate si conduse de catre persoane care au pregatirea profesionala corespunzatoare, au fost instruite si numite in acest scop.

Art. 14. - La locurile de munca ce implica expuneri la vibratii sau temperaturi ridicate, se interzice repartizarea femeilor gravide.

Art. 15. - La locurile de munca si instalatiile cu pericol ridicat de accidentare, se interzice repartizarea lucratorilor la care s-au depistat retineri fata de aceste instalatii sau reactii de "panica" in caz de incidente.

2.2. Informarea si instruirea lucratorilor

Art. 16. - Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 17. - (1) Conducerea va asigura informarea lucratorilor cu privire la riscurile la care sunt expusi in timpul lucrului, la partile periculoase ale instalatiilor, la substantele periculoase utilizate si va organiza instruirea lor corespunzatoare asupra modului de lucru, a masurilor si mijloacelor de protectie stabilite pentru prevenirea accidentarii si imbolnavirii profesionale precum si asupra modului de actionare in caz de avarii.

(2) Pentru informarea lucratorilor asupra riscului de imbolnavire profesionala precum si asupra masurilor de autoprotectie, conducerea va organiza instruirea periodica cu sprijinul personalului sanitar al unitatii sau cu sprijinul medicilor de medicina a muncii.

Art. 18. - (1) Instructajele de protectie a muncii se vor desfasura pe baza de tematica special intocmita, la nivelul fiecarei persoane juridice; tinand cont de specificul conditiilor de munca, tematica va fi aprobata si avizata de conducerea persoanei juridice.

(2) Durata si intervalul dintre doua instructaje periodice se va stabili de catre persoana juridica, in functie de riscurile existente in procesele de munca.

(3) Verificarea insusirii cunostintelor de protectie a muncii se va realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

2.3. Echipamentul individual de protectie

Art. 19. - Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate riscurilor existente se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale nr. 225/21.07.1995.

Art. 20. - Dotarea cu echipamentul individual de protectie se va face astfel incat sa se asigure protectia concomitenta a lucratorilor in raport cu toti factorii de risc existenti in procesul de munca.

Art. 21. - Echipamentul individual de protectie va fi intretinut in conformitate cu prescriptiile producatorului si nu va fi utilizat decat in termenul stabilit de acesta.

2.4. Protectia impotriva radiatiilor

Art. 22. - La echipamentele de radiocomunicatii care constituie surse de campuri electrice, magnetice sau electromagnetice evaluarea nivelului parametrilor care caracterizeaza diferitele tipuri de radiatii electromagnetice se va face in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 23. - (1) Parametrii ce caracterizeaza campurile si radiatiile sunt precizati in Normele generale de protectie a muncii.

(2) Valorile maxime admise pentru expunerea personalului la campuri si radiatii sunt prezentate in Normele generale de protectie a muncii.

Art. 24. - (1) Principalele reglementari care trebuie respectate pentru protectia impotriva campurilor si radiatiilor sunt cuprinse in normele specifice de securitate a muncii pentru radiatii neionizante, inclusiv cele referitoare la radiatiile electromagnetice de radiofrecventa si microunde, ale caror prevederi se aplica cumulativ cu prezentele norme.

(2) Prezentele norme cuprind prevederi specifice pentru proiectarea echipamentelor de radiocomunicatii in vederea asigurarii protectiei fata de campuri si radiatii (cap.4) precum si lista standardelor conexe domeniului de activitate (Anexa 2) .

3. Prevederi specifice pe activitati

3.1. Lucrari de montare, intretinere, exploatare si revizie a echipamentului din statiile de radiodifuziune, televiziune, radiorelee, radiocomunicatii terestre si spatiale

Art. 25. - (1) In fiecare statie va exista o lista a locurilor si activitatilor periculoase in interiorul cladirilor si in exteriorul lor (cabluri, fidere, antene, suporturi antene) .

(2) Locurile periculoase vor fi marcate corespunzator, pentru a atrage din timp si de la distanta atentia, in scopul evitarii oricarui accident.

Art. 26. - Personalul lucrator va fi instruit pentru acordarea primului ajutor, in caz de accident, cu sprijinul organelor sanitare.

Art. 27. - Locurile de trecere si spatiile din jurul echipamentului vor fi libere, fiind strict interzisa ocuparea lor cu materiale sau orice alte obiecte, care ar impiedica trecerea personalului de exploatare sau intretinere.

Art. 28. - (1) Toate instalatiile si echipamentele electrice energetice trebuie sa fie plasate in incaperi special amenajate (incaperi electrice) sau ingradite, cu usi de acces care trebuie sa se deschida spre exterior. Usile de acces trebuie sa fie prevazute cu incuietori ale caror chei vor fi pastrate de seful de emitator sau tura, accesul efectuandu-se numai in prezenta acestora si numai dupa luarea masurilor de securitate adecvate (conform art.33) .

(2) Pe ingradiri si usile de acces trebuie montate placute avertizoare.

Art. 29. - Toate usile de acces la partile componente (etaje) ale emitatoarelor care lucreaza la inalta tensiune vor fi blocate in timpul functionarii, in asa fel incat sa nu poata fi deschise fara a se deconecta mai intai inalta tensiune.

Art. 30. - Intrarea in spatiile electrice este interzisa personalului care nu este calificat in meseria de radioelectronist electromecanic, nu este autorizat si nu este instruit pentru a lucra in respectivele spatii electrice.

Art. 31. - (1) Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice (masuratori, reparatii, modificari etc.) sunt permise numai personalului calificat in meseria de radioelectronist electromecanic, autorizat si instruit pentru interventia respectiva.

(2) Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

Art. 32. - Se interzice patrunderea in interiorul emitatorului sau in celelalte instalatii electrice ale statiei ce deservesc emitatorii inainte de a se lua urmatoarele masuri de securitate:

a) intreruperea curentului la infasurarea primara a transformatorului de inalta tensiune a statiei - scoaterea de sub tensiune a instalatiei electrice;

b) separarea vizibila a surselor de tensiune;

c) blocarea dispozitivelor de actionare - comanda in pozitia "deschis" si montarea placutelor avertizoare de interdictie;

d) verificarea lipsei de tensiune cu ajutorul indicatoarelor mobile de tensiune;

e) legarea circuitelor la pamant si in scurtcircuit cu ajutorul dispozitivelor speciale de scurtcircuitare si legare la pamant;

f) descarcarea condensatoarelor aflate in circuitele de inalta tensiune ale emitatoarelor si a tuturor dispozitivelor ce lucreaza la inalta tensiune cu ajutorul bastoanelor electroizolante de punere la masa;

g) echiparea celui care va lucra in interiorul emitatorului sau la instalatiile electrice cu echipament individual de protectie electroizolant precum si cu scule cu maner izolat, corespunzator tensiunilor la care se va lucra;

h) acoperirea locului unde se lucreaza cu covor electroizolant.

Art. 33. - Inainte de punerea emitatorului sub tensiune se va verifica:

a) sa nu existe nici o persoana care lucreaza asupra echipamentului sau asupra sistemului de antene aferent;

b) sa nu ramana in interiorul echipamentului nici o scula, aparat sau lanterna;

c) sa fie deconectate toate aparatele de masura sau auxiliare utilizate pentru verificare.

Art. 34. - (1) Mijloacele de protectie (prajini, clesti, manusi, covoare electroizolante) vor fi verificate periodic precum si inainte de orice activitate cu pericol de accidentare.

(2) Mijloacele de protectie vor fi folosite in conformitate cu destinatia lor si vor fi pastrate in locuri special amenajate; ele vor fi transportate in ambalaje corespunzatoare.

(3) Se interzice folosirea mijloacelor de protectie care nu au fost incercate, care nu au corespuns la incercari sau ale caror termene de utilizare au expirat. Ele vor fi verificate in plus si vizual, pentru a se constata preventiv eventualele deficiente, in care caz se vor scoate din uz imediat.

Art. 35. - (1) Mijloacele de protectie pentru inalta tensiune vor fi incercate in laboratoare (ateliere) speciale, autorizate, dotate cu aparatura si personal autorizat a efectua astfel de operatii.

(2) Mijloacele de protectie trebuie incercate in urmatoarele situatii:

a) inainte de darea in folosinta, la eliberarea din magazie;

b) periodic, la termenele prevazute in standardele in vigoare;

c) ori de cate ori exista indoieli asupra starii tehnice a mijlocului de protectie sau cand apar urme vizibile de deteriorare.

Art. 36. - Mijloacele de protectie electroizolante vor fi supuse incercarilor periodice conform reglementarilor in vigoare si ori de cate ori exista indoieli asupra starii lor sau dupa reparatii sau inlocuirea uneia din parti. Este interzisa utilizarea mijlocelor de protectie a caror termen de scadenta este depasit.

Art. 37. - Raspunderea pentru organizarea pastrarii si folosirii corecte a mijloacelor de protectie, pentru executarea la timp a reviziilor si incercarilor periodice, pentru inlocuirea la timp a celor necorespunzatoare, pentru completarea inventarului de rezerva (din magazie) si pentru organizarea evidentei mijloacelor de protectie, o poarta conducatorii locurilor de munca.

Art. 38. - Inainte de inceperea diverselor lucrari (montaj, reglaj sau depanaj) , la locul de munca se iau urmatoarele masuri:

a) verificarea starii echipamentului de protectie necesar operatiei respective si instruirea asupra modului de folosire;

b) verificarea mijloacelor PSI;

c) verificarea starii prizei de pamant;

d) verificarea starii corespunzatoare fizice si psihice a personalului;

e) verificarea functionarii legaturii telefonice publice sau pe linia de radioreleu pentru a solicita ajutor in caz de accident la cel mai apropiat punct medical.

Art. 39. - (1) In cazuri cu totul exceptionale si numai sub supravegherea proprie a sefului de statie (tura) , se poate intra si lucra in locurile cu circuite sub tensiune, cu utilizarea sculelor corespunzatoare lucrului sub tensiune si luarea tuturor masurilor pentru evitarea accidentelor.

(2) Prin cazuri cu totul exceptionale se inteleg numai acele situatii in care:

a) lucrarea respectiva nu poate fi executata in alte conditii;

b) supravegherea unui proces oarecare aparut nu poate fi facuta altfel decat in timpul functionarii echipamentului.

(3) Inainte de a se intra in spatele etajului aflat sub tensiune, seful de statie (tura) va efectua un instructaj de securitate a muncii cu indicarea precisa a modului de lucru

(4) Persoana aleasa pentru a executa lucrarea in conditiile de mai sus, trebuie sa fie din lucratorii instruiti si autorizati pentru executarea lucrarii respective.

(5) Introducerea tensiunii in emitator si in orice instalatie electrica poate fi facuta numai de seful de tura, instruit corespunzator si autorizat si numai dupa s-a asigurat ca intreg personalul s-a retras din zonele periculoase si toate mijlocele de protectie impotriva atingerilor directe au fost repuse in pozitia de protectie.

Art. 40. - Locurile periculoase din punctul de vedere al tensiunii inalte vor fi prevazute in timpul functionarii instalatiilor si echipamentelor cu semnalizare optica automata.

Art. 41. - Este interzisa executarea de reglaje la care exista pericolul de electrocutare. Este permisa executarea reglajelor la partile aflate sub tensiune sau in apropierea partilor sub tensiune numai dupa luarea tuturor masurilor impotriva apropierii la o distanta periculoasa de partile aflate sub tensiune, cu scule si mijloacele de protectie corespunzatoare si numai la echipamentele construite corespunzator pentru executarea acestor reglaje sub tensiune. Reglajele trebuie sa fie executate numai de catre persoane calificate, autorizate si instruite pentru executarea acestor reglaje.

Art. 42. - (1) Toate instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie protejate impotriva atingerii directe a pieselor aflate normal sub tensiune.

(2) Protectia impotriva atingerilor directe trebuie realizata prin metodele prevazute in "Normele generale de protectie a muncii".

Art. 43. - Toate masele (partile metalice care pot fi atinse, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot ajunge sub tensiune in caz de defect) trebuie sa fie protejate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, conform prevederilor din Normele generale de protectie a muncii.

Art. 44. - Persoanele fizice si juridice care utilizeaza instalatii si echipamente electrice trebuie sa-si elaboreze instructiuni proprii de exploatare si intretinere a acestora in conditii de securitate.

Art. 45. - (1) Persoanele fizice si juridice care folosesc instalatii si echipamente electrice trebuie sa-si intocmeasca un plan de verificari ale instalatiilor, echipamentelor si ale masurilor de protectie pentru determinarea eficacitatii acestora la asigurarea protectiei impotriva pericolului de electrocutare si sa execute aceste verificari prin institutiile abilitate.

(2) Verificarile se fac la receptie, periodic in exploatare, la inceputul lucrarilor sezoniere si dupa fiecare reparatie sau modificare.

(3) Se interzice punerea sub tensiune a instalatiilor si echipamentelor electrice care nu au fost verificate, nu au corespuns verificarilor sau au depasit termenul de verificare.

Art. 46. - Conducatorul unitatii, impreuna cu conducatorul locului de munca raspund de eficacitatea masurilor de protectie impotriva electrocutarii.

Art. 47. - Conducatorul locului de munca, impreuna cu cei care utilizeaza instalatiile si echipamentele electrice sau lucreaza langa aceste instalatii si echipamente, trebuie sa verifice in permanenta imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune si legaturile vizibile de protectie.

Art. 48. - Aparatajele cu tensiuni periculoase vor fi comandate prin relee de la distanta, iar acolo unde acest lucru nu este posibil, din motive bine justificate, se vor lua masuri ca personalul sa nu fie expus accidentelor prin electrocutare in timpul manevrarii acestor aparate.

Art. 49. - Pe tot timpul perioadei de reglaj , seful de lucrare impreuna cu personalul care executa respectiva lucrare sunt obligati sa supravegheze manevrele efectuate si sa sesizeze organul ierarhic superior imediat ce se observa aparitia unei situatii cu pericol de accidentare; dupa ce s-a intrerupt lucrarea, la ordinul sefului de lucrare, se verifica daca s-au luat masurile necesare pentru eliminarea pericolelor care s-ar putea produce in urma intreruperii lucrului.

Art. 50. - Toti salariatii care lucreaza in exploatare (electromecanici, elctronisti, sefi de tura, sefi de statie, sefi de formatii) , unde se foloseste sau se produce energia electrica, vor fi examinati anual din punctul de de vedere al cunoasterii normelor specifice de securitate a muncii de la locurile de munca.

Art. 51. - Operatiile de reglaj, lichidare a deranjamentelor si lucrarile de intretinere la echipamentele sub tensiune se vor efectua in echipe de cel putin doua persoane, dintre care una va fi numita sef de echipa.

Seful de echipa trebuie sa supravegheze, sa conduca operatiile si sa atraga atentia celor care executa lucrarea asupra oricarei operatii sau miscari periculoase.

Art. 52. - (1) Operatia de schimbare a tuburilor electronice se va efectua numai purtand echipamentul de protectie adecvat.

(2) Persoanele cu parul lung care lucreaza in locuri cu pericol de electrocutare sau alte pericole nu vor fi admise la lucru, daca nu au pe cap acoperitoare protectoare, pentru evitarea atingerii circuitelor sub tensiune sau a organelor in miscare.

Art. 53. - La amenajarea incaperilor se va avea in vedere ca echipamentele sa fie asezate la distante de cel putin 0,8 m fata de peretele acestora si fata de obiectele inconjuratoare, pentru a fi asigurat accesul la nevoie al personalului de serviciu.

Art. 54. - In salile echipamentelor se va mentine temperatura conform cartii tehnice a instalatiei respective.

Art. 55. - La lucrarile de perforare a peretilor, sapaturi de santier in exterior, lucrari de instalatii de apa, canal, retea termica, se va atrage atentia personalului asupra amplasarii cablurilor electrice si de telecomunicatii pentru a nu fi atinse.

Art. 56. - (1) Personalul destinat statiilor izolate si situate la altitudine nu poate fi trimis la locul de munca fara un examen medical special, care sa tina seama de conditiile de lucru existente la statiile respective.

(2) Se interzice deplasarea spre si de la statiile izolate si situate la altitudine, pe timp de viscol sau ceata, cand vizibilitatea este redusa. Pe vreme nefavorabila, se interzice deplasarea unei singure persoane. Pentru a preveni ratacirile, iarna se va pleca la drum cu o franghie de care se vor tine toti cei care fac parte din grup.

(3) Se interzice coborarea cu schiurile pe teren periculos.

(4) Deplasarile la si de la statiile de altitudine se vor face numai pe timpul zilei si se va circula numai pe drumuri marcate.

Art. 57. - In timpul perioadelor de emisie, personalul nu trebuie niciodata sa priveasca direct un radiator reflector, ghid de unda, horn sau un fascicul de radiatii intens.

3.2. Lucrari de constructii, intretinere si revizii la antene, fideri, turnuri si piloni de antene

Art. 58. - (1) Inainte de executarea fiecarei lucrari, personalul va fi special instruit asupra metodelor de lucru si asupra masurilor de prevenire a accidentarii in munca.

(2) Se interzice executarea lucrarilor de catre personal neinstruit si neautorizat.

Art. 59. - Toate elementele sub tensiune, inclusiv cablurile care, prin actiunea agentilor atmosferici, prin uzura sau deteriorarea accidentala a izolatiei pot genera accidente prin atingere sau prin producerea de arcuri electrice, trebuie sa fie ingradite corespunzator si marcate prin indicatoare de avertizare.

Art. 60. - (1) Elementele sub tensiune ce pot genera accidente prin atingere sau prin apropiere (descarcari in aer) trebuie sa fie instalate in camere sau in interiorul unei imprejmuiri (grilaj) , prevazute cu acces numai prin usi inchise, iar cheia se va afla la seful de tura.

(2) Imprejmuirea (grilajul) trebuie sa fie inalt de minimum 2,3 m si realizat din perete plin sau din sarma cu ochiuri de maximum 40 x 40 mm.

Art. 61. - (1) Casa fider trebuie legata prin telefon sau prin alte mijloace acustice si optice (suficient de clare pentru a nu da ocazii la confuzii) , in scopul prevenirii lucratorilor asupra introducerii inaltei tensiuni.

(2) Se interzice a se lucra cu unelte sau instalatii care nu au fost verificate in prealabil de conducatorul lucrarii, nu au fost verificate periodic, nu au corespuns la verificari, au depasit termenul de valabilitate sau prezinta pericol de accidentare.

Art. 62. - Pastrarea si transportul uneltelor de lucru, a materialelor si echipamentului de protectie trebuie realizate in conditii corespunzatoare, pentru prevenirea deteriorarilor.

Art. 63. - Nu se admit nici un fel de lucrari la un echipament sau o antena in timpul emisiei.

Art. 64. - Inainte de inceperea montajului, reglajului, intretinerii (reviziei) sau depanajului la fideri, piloni si turnuri se vor respecta urmatoarele prevederi:

a) se va cere aprobarea sefului de tura si sefului de lucrare;

b) se va verifica starea tehnica a uneltelor si a sacului de scule;

c) se va verifica starea tehnica a echipamentului individual de protectie;

d) se va asigura buna functionare a legaturii telefonice, pentru a cere ajutor in caz de nevoie la punctul sanitar cel mai apropiat;

e) se va verifica starea paratrasnetului si prizei de pamant;

f) se va verifica starea fizica si psihica corespunzatoare a personalului respectiv;

g) se va verifica personal de catre seful de lucrare starea tehnica a uneltelor, mijloacelor de protectie, granicelor (in special clichetului) , cablurilor de ridicat, scripetilor si a oricaror altor unelte folosite pentru ridicat.

Art. 65. - Orice lucrare se va executa de catre minimum doi lucratori si se va face numai pe baza unui ordin de serviciu scris, emis de seful statiei respective. Dupa terminarea lucrarii, cel care a ridicat ordinul de serviciu va confirma acest lucru sefului de statie, semnand pe copia ordinului de serviciu.

Art. 66. - (1) Pilonii si turnurile metalice vor fi prevazuti cu scara de acces pe toata inaltimea, avand din metru in metru cercuri de otel. La fiecare 30 sau 40 m vor fi prevazute platforme de odihna, confectionate din lemn de ulm sau tabla striata, prevazute cu balustrade.

(2) Distanta dintre doua trepte consecutive ale scarii de pe turn trebuie sa fie de maximum 0,40 m.

Art. 67. - La lucrarile pe piloni si turnuri vor fi folositi lucratori calificati si special instruiti pentru lucrari la mare inaltime.

Art. 68. - Nici un lucrator nu va putea lucra pe pilon sau turn decat dupa avizul favorabil la examenul medical.

Art. 69. - Lucratorii trebuie sa vina la lucru perfect odihniti, iar conducatorul lucrarii va verifica personal starea psihica a acestora inaintea inceperii lucrului.

Art. 70. - Este interzis consumul bauturilor alcoolice in timpul zilei de lucru si lucrul in stare de ebrietate.

Art. 71. - Pilonii autoradianti vor avea ancorele in asa fel prevazute, incat in conditii atmosferice normale, la legatura fundatiei, sa nu existe pericol de electrocutare pe o inaltime de cel putin 5 m. In caz de descarcari atmosferice, este interzisa apropierea de pilonii de ancorare.

Art. 72. - Admiterea echipei de lucru pe linia de fider si piloni autoradianti se va face de catre seful de emitator sau tura dupa ce, in prealabil, s-au luat urmatoarele masuri:

a) decuplarea fiderului de la radiofrecventa;

b) montarea de placute avertizoare de interdictie la locul de decuplare a fiderului;

c) legarea la pamant a fiderului inainte si dupa punctul unde se lucreaza. Punerea la pamant se executa cu ajutorul unei prize de pamant mobile speciale a carui conductor de punere la masa se va introduce in pamant cel putin 0,5 m;

d) pilonii vor fi prevazuti, in toate cazurile, cu posibilitatea de a fi legati la pamant in timpul cand se lucreaza pe ei. Chiar daca se comanda automat de la distanta, legarea la pamant se va face si manual de la baza pilonului, cu ajutorul barelor metalice.

Art. 73. - Este interzisa pozarea de linii de fidere aeriene la o inaltime mai mica de 2,3 m deasupra solului.

Art. 74. - Pe suporturile liniilor de fidere se vor fixa placi avertizoare cu inscriptii, la inaltimea de 1,5 m.

Art. 75. - Este interzisa circulatia pe sub liniile de fidere a personelor straine de locul respectiv de munca.

Art. 76. - Este interzis lucrul la fidere pe timp de ploaie, de furtuna sau viscol.

Art. 77. - Este interzisa lasarea de capete de sarma, franghii etc. pe liniile de fider la care s-a lucrat.

Art. 78. - Orice lucrator care observa o defectiune sau ceva suspect la fidere va anunta imediat seful de tura.

Art. 79. - In cazul de defectiuni sau avarii la liniile de fidere si antene, care au fost remediate provizoriu in vederea legarii emisiunii, se vor pune panouri avertizoare in jurul locului, care ar deveni periculos prin agravarea defectiunii.

Art. 80. - Inaintea oricarei lucrari la inaltime, centurile de siguranta trebuie sa fie controlate, pentru a nu avea defectiuni. Verificarea acestora se va face periodic verificandu-se si centurile aflate in depozit.

Art. 81. - Urcarea si lucrul pe pilon sau turn sunt permise numai lucratorilor care folosesc centura de siguranta si casca de protectie.

Art. 82. - In timpul executarii lucrarilor, lucratorul se va fixa si asigura pe scara, balcon sau leaganul special.

Art. 83. - Lucratorii de pe turn si cei de la granice vor avea asupra lor mijloace corespunzatoare pentru a putea comunica intre ei. Mijloacele de semnalizare vor fi folosite in functie de inaltime, iar stabilirea tipului mijlocului de comunicare ce urmeaza a fi folosit se va face de catre seful de echipa.

Art. 84. - (1) Ridicarea si coborarea obiectelor pe piloni sau turnuri se face numai cu mijloace manuale sau electromecanice de ridicare - coborare (franghii, cabluri, granice etc.) dimensionate, instalate si manipulate conform instructiunilor si normelor in vigoare.

(2) In cazul cand operatia de ridicare-coborare necesita dirijare si aceasta nu poate fi executata decat manual, dirijarea se va putea face de pe sol, de la distanta, cu franghii corect dimensionate, folosindu-se pentru tractiune un numar de lucratori corespunzator cu sarcina ce trebuie tractata sub directa supraveghere a sefului de echipa si cu luarea tuturor masurilor de securitate a lucratorilor ce se afla la fata locului.

(3) Se interzice folosirea de materiale si personal necorespunzator la executarea operatiilor mentionate la alineatul precedent, intreaga raspundere revenind, conducatorului lucrarii.

Art. 85. - Sunt interzise manevrele bruste la granicele de coborare sau de ridicare.

Art. 86. - Este interzisa stationarea sub turn in timpul ridicarii de piese grele si, in general, cand se lucreaza pe turn.

Art. 87. - (1) Urcarea personalului lucrator cu ajutorul mijloacelor de ridicat se poate face numai cu aprobarea speciala a conducatorului lucrarilor si numai dupa ce s-au luat toate masurile de siguranta.

(2) Pentru ridicarea pe turn a personalului lucrator se vor folosi granice cu putere de ridicare de cel putin o tona.

Art. 88. - La utilizarea granicelor se vor respecta urmatoarele prevederi:

a) granicele folosite vor fi legate prin cabluri de stalpi incastrati in pamant cel putin la 2 m adancime si la o distanta egala cu circa o treime din inaltimea turnului, iar verificarea lor se va face periodic si la termenele prevazute prin normativele ISCIR in vigoare;

b) la orice lucrare, pentru ridicarea lucratorului se va folosi un cablu de otel galvanizat de minimum 7,7 mm diametru. Acest cablu se va verifica conform instructiunilor ISCIR;

c) fixarea scripetilor atat la balcon cat si la baza montajului se va face printr-un ganj (legatura) cu siguranta;

d) buloanele folosite la cablul de ridicare a lucratorului si la partile in miscare vor fi prevazute cu contrapiulite crenelate si cu cuie spintecate;

e) personalul de la granic nu va asculta decat comenzile lucratorului din leaganul ridicat de granicul respectiv;

f) la orice ridicare de piesa grea ori a leaganului de turn, se va evita orice frictiune a cablurilor de tractiune;

g) cablul folosit la confectionarea ganjurilor de siguranta va avea cel putin 12 mm diametru;

h) se va interzice folosirea cablurilor inadite la ridicarea lucratorului si la confectionarea ganjurilor de siguranta. Cablurile trebuie sa fie dintr-o singura bucata si fara fire rupte;

i) matisarea capetelor ganjurilor de siguranta si, in general, a oricaror capete de cablu, va fi facuta numai de catre personal cu pregatire speciala in acest scop;

j) in cazul cand capetele de cabluri nu se matiseaza, in locul matisarii se va folosi un numar corespunzator de eclise;

k) portiunea de cablu ce a fost matisata nu va putea fi acoperita fara aprobarea conducatorului lucrarii.

Art. 89. - Este interzis lucrul pe pilon sau turn fara sac de scule. Toate sculele mari, care nu pot fi introduse in sacul de scule vor fi prevazute cu carlige pentru a fi legate de centura de siguranta. Este interzis sa se lege scule sau materiale pe pilon sau turn.

Art. 90. - Este interzis sa se slabeasca sau sa se intinda un cablu de ancorare a pilonului fara o prealabila aprobare a responsabilului lucrarii.

Art. 91. - Pentru lucrarile executate la inaltime se vor aplica si respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime.

Art. 92. - (1) La executarea lucrarilor de sudare pe pilon, se va verifica izolatia cablurilor si se vor lua masuri astfel incat acestea sa nu treaca in apropierea cablurilor de ancorare sau tractiune.

(2) Instalatiile de sudare electrica trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie care sa intrerupa automat tensiunea de alimentare sau sa reduca tensiunea pe electrod la maximum 24 V, In cel mult 10 secunde de la intreruperea arcului de sudare.

Art. 93. - Este interzis lucrul pe pilon sau turn pe timp de ploaie, pe viscol sau furtuna, fara dispozitie emisa din partea conducatorului unitatii (DRTv.) Aceasta se va face numai in cazuri cu totul exceptionale si pe raspunderea celui care semneaza dispozitia scrisa.

Art. 94. - La lucrarile in echipamente, instalatii electrice si linii de fidere se vor respecta si prevederile cuprinse in subcapitolul 3.3.

3.3. Lucrari de montare, exploatare si intretinere a instalatiilor de electroalimentare din sectorul radiocomunicatii

3.3.1. Instalatii electrice

Art. 95. - Toate echipamentele si instalatiile electrice trebuie sa fie protejate impotriva electrocutarii prin atingere directa a pieselor aflate normal sub tensiune. Echipamentele electrice, protejate prin carcase, trebuie sa aiba gradul normal de protectie de minimum IP2X pentru echipamentele de joasa tensiune si de minimum IP3X pentru echipamentele de inalta tensiune.

Art. 96. - Toate echipamentele si instalatiile electrice trebuie sa fie protejate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

Art. 97. - Protectia principala impotriva atingerilor indirecte la echipamentele si instalatiile electrice de inalta tensiune trebuie sa fie legarea la pamant.

Art. 98. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, la echipamentele si instalatiile electrice de joasa tensiune, trebuie asigurata in functie de clasa de protectie a acestora, astfel:

a) Echipamentele de clasa I trebuie sa fie legate la nul de protectie sau la pamant. Se recomanda ca protectia principala la aceste echipamente sa fie legarea la nul. In locurile periculoase sau foarte periculoase, din punct de vedere al pericolului de electrocutare, trebuie sa existe si o masura de protectie suplimentara;

b) La echipamentele de clasa II (cu izolatie suplimentara) nu este necesara nici o alta masura de protectie cu conditia ca in exploatare sa se urmareasca sa nu se deterioreze sau sa se elimine izolatia suplimentara (intarita) a echipamentelor;

c) La echipamentele de clasa III (alimentate la o tensiune foarte joasa la maximum 50 V nu este necesara nici o masura de protectie cu conditia ca sursa si circuitul de foarte joasa tensiune sa fie protejate impotriva patrunderii, in orice conditii, a unor tensiuni mai mari in circuitele de foarte joasa tensiune;

d) Se recomanda a nu se utiliza echipamente de clasa 0 (fara protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta) . Daca este totusi necesara utilizarea echipamentelor de clasa 0, atunci trebuie luate masuri de protectie impotriva atingerii acestor echipamente.

Art. 99. - Se considera lucrari sub tensiune, daca la locul de munca exista parti din instalatie sub tensiune care nu sunt acoperite si care pot fi atinse.

Art. 100. - Pentru executarea lucrarilor cu intreruperea tensiunii la locul de munca se vor respecta urmatoarele prevederi, in ordinea indicata:

a) scoaterea de sub tensiune;

b) separarea vizibila a barelor de alimentare cu energie electrica a instalatiei aflate in zona de lucru;

c) blocarea dispozitivelor de comutare si montare a placutelor avertizoare;

d) blocarea echipamentelor tehnice care ar putea introduce o tensiune electrica la locul de munca si de montare a placutelor avertizoare;

e) verificarea lipsei de tensiune, care trebuie realizata numai cu aparate de masura portabile si indicatoare de tensiune (lampi cu neon) ; se interzice verificarea lipsei de tensiune prin atingerea cu mana a partilor din instalatie;

f) legarea instalatiilor si a partilor scoase de sub tensiune la pamant si in scurtcircuit, imediat dupa verificarea lipsei de tensiune;

g) acoperirea si/sau ingradirea partilor din instalatie ramase sub tensiune astfel incat persoanele sa nu se poata apropia de ele la o distanta periculoasa;

h) delimitarea zonei de lucru prin separarea cu paravane izolante de celelalte zone.

Art. 101. - Aparatele de masura, indicatoarele de tensiune trebuie sa fie verificate, in prealabil, daca sunt in stare de functionare, prin incercarea la o instalatie aflata sub tensiune.

Art. 102. - (1) Lucrarile fara intreruperea tensiunii sunt permise numai la instalatiile cu tensiunea de maximum 250V si numai in cazuri exceptionale, luandu-se toate masurile de securitate, atunci cand instalatia nu poate fi intrerupta fara a fi afectate instalatii importante de radiocomunicatii.

(2) Persoana care executa lucrarea trebuie sa fie calificata, autorizata si instruita pentru astfel de lucrari si sa fie asistata de un supraveghetor, instruit pentru supravegherea lucrarii si interventie urgenta in caz de accident.

Art. 103. - (1) La executarea lucrarilor sub tensiune, trebuie sa se utilizeze obligatoriu manusi, cizme si covoare electroizolante, ochelari de protectie, scule si dispozitive speciale pentru lucrul sub tensiune.

(2) Mijloacele de protectie electroizolante, sculele si dispozitivele trebuie sa fie verificate periodic, sa corespunda la verificari si sa nu aiba termenul de valabilitate expirat.

Art. 104. - La executarea lucrarilor noi, punerea sub tensiune se va face cu respectarea tuturor prescriptiilor de la capitolul privitor la instalarea echipamentelor de radiocomunicatii.

Art. 105. - La toate lucrarile care se executa in instalatiile electrice din unitatile de radiocomunicatii se vor respecta in afara de normele prevazute in prezentul capitol si Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice si Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice, daca lucratorii au acces la echipamentele instalatiei electrice.

Art. 106. - Se va verifica starea releelor si contactelor (normal inchise sau normal deschise) .

3.3.2. Tablouri de alimentare

Art. 107. - In incaperile unde sunt instalate tablourile de forta, accesul oricaror persoane, altele decat cele insarcinate cu supravegherea lucrarilor, este strict interzisa. La usa si in locurile periculoase se vor afisa tablite avertizoare de interdictie. Usile vor fi prevazute cu o broasca sau un lacat astfel incat sa se poata incuia.

Art. 108. - Salile in care sunt tablouri de forta in functiune nu vor fi folosite ca birouri, ateliere etc. Exceptii fac mesele de lucru utilizate de personalul de intretinere si supraveghere a echipamentului in incaperea respectiva.

Art. 109. - Lucratorii insarcinati cu supravegherea si lucrarile in acest sector sunt obligati sa poarte echipamentul individual de protectie, in conformitate cu normativul in vigoare.

Art. 110. - In fata si in spatele tablourilor de forta se vor aseza covoare electroizolante, iar in incaperile umede cu ciment pe jos, aceste covoare vor fi inlocuite cu platforme electroizolante.

Art. 111. - Tablourile electrice trebuie sa fie incuiate pentru a nu permite accesul in interiorul lor decat personalului calificat in meseria de electromecanic radioelectronist, autorizat si instruit pentru lucrul la aceste tablouri.

Art. 112. - Curatarea tablourilor de forta se va face cu ajutorul periilor speciale, fara metal sau cu aspiratoare de praf cu capete din material electroizolant.

Art. 113. - Este permisa inlocuirea sub tensiune a sigurantelor din circuitele de joasa tensiune (sub 250V) , la tablourile de tip interior, cu conditia ca sigurantele sa fie construite special pentru a fi inlocuite sub tensiune si cu respectarea urmatoarelor prevederi:

a) utilizarea de manusi electroizolante, ochelari de protectie, covoare electroizolante (sau platforme electroizolante) si scule corespunzatoare pentru aceasta operatie;

b) neatingerea partilor active (aflate sub tensiune) si a partilor metalice legate sau nu la pamant;

c) ferirea capului si in special a fetei de actiunea arcului electric.

Art. 114. - (1) Inlocuirea sub tensiune a sigurantelor din circuitele de joasa tensiune se poate executa de catre o singura persoana, daca exista iluminat natural sau artificial suficient pentru o vizibilitate normala.

(2) In locurile cu iluminat natural sau artificial insuficient, schimbarea sigurantelor trebuie facuta de catre un electromecanic radioelectronist asistat de un al doilea electromecanic radioelectronist, locul de munca fiind iluminat de surse mobile sau portabile.

Art. 115. - Sigurantele fuzibile trebuie sa fie inlocuite numai cu fuzibile originale, calibrate la curentul nominal indicat de proiectantul instalatiei electrice.

Art. 116. - Se va verifica periodic ca izolatia conductoarelor sa fie nedeteriorata si neimbatranita. Conductoarele din circuitele de curent alternativ cu tensiuni de retea (220 V) vor fi introduse in tuburi de PVC sau metalice, cu exceptia cablului in manta de plumb.

Art. 117. - Nu se admit derivatii de la tabloul de forta sau de la orice punct al instalatiei. Nu se admit conductori provizorii sau conductori neizolati, ramasi in urma scoaterii provizorii din functiune a unei instalatii.

Art. 118. - Lucratorii care lucreaza la tablourile de forta trebuie sa cunoasca masurile de prevenire si combatere a incendiilor si manuirea extinctoarelor cu dioxid de carbon si a celorlalte mijloace de stingere a incendiilor, conform normativelor PSI.

Art. 119. - (1) Uneltele si sculele utilizate trebuie sa fie adecvate lucrarii respective si in buna stare.

(2) Clestii si surubelnitele pentru lucrul la instalatiile electrice vor avea manerul izolat.

(3) Nu se admite folosirea lampilor de control improvizate sau a lampilor cu incandescenta; sunt admise numai indicatoare de tensiune certificate din punctul de vedere al securitatii muncii.

Art. 120. - Toate lucrarile de intretinere, revizie, reparatii la tablourile electrice cu tensiuni periculoase, care necesita atingerea partilor metalice ale cailor de curent sau a pieselor sub tensiune, se vor executa numai dupa scoaterea de sub tensiune a tabloului sau ramei in care se lucreaza.

Art. 121. - In cazul incaperilor umede sau cu pardoseala din materiale cu izolatie slaba, tablourile electrice se vor scoate de sub tensiune indiferent de natura lucrarii ce urmeaza a fi executata.

Art. 122. - La tablourile de forta se va urmari ca intrarea curentului sa se faca prin intrerupatoare, astfel incat prin deconectarea lor sa nu existe tensiuni pe sigurantele fuzibile.

Art. 123. - Nu se admit tablouri electrice de tip "deschis".

Art. 124. - Toate bornele, intrerupatoarele cu cutite (tip heblu) si comutatoarele cu tensiuni de peste 40 V c.a. sau peste 65 V c.c. de pe tablourile de forta sau de pe panourile de electroalimentare, vor fi acoperite cu capace electroizolante si neinflamabile.

Art. 125. - Mijloacele individuale de protectie (galosi, manusi si cizme electroizolante, stangi, indicatoare cu neon etc.) se vor pastra in dulapuri speciale, separat de alte scule,de restul echipamentului si de alte materiale si vor fi verificate periodic, conform standardelor in vigoare.

Art. 126. - Pe sau langa sigurantele fuzibile ale tablourilor electrice trebuie marcat circuitul din care face parte si circuitul nominal al fuzibilului.

Art. 127. - Se interzice depozitarea pieselor de orice fel in tablourile si instalatiile electrice.

3.3.3. Baterii de acumulatoare

Art. 128. - Bateriile de acumulatoare se vor amplasa in incaperi situate la parterul cladirii.

Art. 129. - (1) Pardoseala incaperilor unde sunt amplasate acumulatoarele trebuie sa fie executata dintr-un material rezistent la acidul sulfuric si la electrolitul acumulatoarelor si sa fie prevazuta cu posibilitati de scurgere a electrolitului.

(2) Sub stativul bateriilor de acumulatoare, pardoseala va fi varuita.

Art. 130. - (1) Camera de acumulatoare va fi prevazuta cu ventilare naturala si mecanica.

(2) Intreruptoarele si prizele de lumina trebuie amplasate in afara incaperii.

(3) Lampile si instalatiile de iluminat vor fi in constructie antiex.

Art. 131. - (1) Usile camerei de acumulatoare trebuie sa fie din metal, cu deschiderea spre exterior, vopsite antiacid si prevazute cu lacat.

(2) Usile vor fi incuiate si cu acces conditionat, numai pentru lucratorii insarcinati cu intretinerea, repararea sau controlul bateriilor de acumulatoare.

(3) Pe usi se vor afisa placute de interdictie.

Art. 132. - Se interzice intrarea in camera acumulatoarelor cu tigari aprinse sau cu flacara deschisa.

Art. 133. - (1) In cazul in care, camera acumulatoarelor se incalzeste cu sobe, acestea trebuie etansate astfel incat sa nu patrunda gaze inflamabile in incapere.

(2) Gura de alimentare a sobelor cu combustibil va fi amplasata in alta incapere.

Art. 134. - Toate instalatiile de baterii de acumulatoare stationare cu acid sau alcaline lichide la care exista personal de supraveghere si intretinere in 1 - 3 ture vor fi dotate cu echipament individual de protectie, adecvat riscurilor existente si cu mijloace de manipulare si intretinere.

Art. 135. - In incaperile in care sunt amplasate bateriile de acumulatoare se va asigura dotarea necesara pentru manipularea si intretinerea acestora.

Art. 136. - La bateriile din instalatiile fara supraveghere permanenta, echipamentul de protectie si dotarea in scopul manipularii se vor acorda suplimentar formatiilor de lucru insarcinate cu controlul periodic si intretinerea acestor baterii.

Art. 137. - Echipamentul individual de protectie se va pastra inchis in dulapuri, separat de alte materiale, in afara camerei in care sunt instalate bateriile de acumulatoare. Nu este permis ca echipamentul individual de protectie sa fie folosit in alte scopuri.

Art. 138. - (1) Acidul sulfuric se pastreaza in damigene de sticla asezate in cosuri de nuiele sau metalice sau in bidoane de polietilen cu o capacitate de 60 litri, in incaperi speciale.

(2) Vasele in care se pastreaza acidul sulfuric si substanta alcalina de neutralizare trebuie sa fie ermetic inchise si marcate cu inscriptii rezistente la acid, cu denumirea clara a substantei.

Art. 139. - Transportul acidului sulfuric si a electrolitului de la fabrica sau depozit la punctul de formare a bateriilor se va face in damigene fixate in cosuri metalice sau din lemn ori in recipiente de polietilen inchise ermetic si astfel asezate incat sa se evite posibilitatea rasturnarii.

Art. 140. - (1) Inainte de fiecare transport, damigenele cu acid vor fi incercate prin ridicarea cosului la 10 - 15 cm de la sol, pentru verificarea rezistentei acestuia.

(2) Se interzice transportul damigenelor cu acid in brate, pe umar sau pe spate; acestea vor fi transportate cu caruciorul sau prin utilizarea manerelor cosului in care sunt fixate.

(3) Se interzice depozitarea damigenelor cu acid una peste alta.

Art. 141. - Manipularea acidului se va face cu dispozitive speciale sau cu ajutorul unui filtru, prin metoda sifonarii. In acest caz este interzisa categoric amorsarea sifonului cu gura. Se va proceda prin umplerea tubului de sifonare sau crearea unei suprapresiuni in vasul de electrolit printr-un dop special cu orificii la mijloc.

Art. 142. - (1) Prepararea electrolitului prin diluarea acidului sulfuric concentrat se va face in vase speciale, termorezistente, deoarece in timpul diluarii solutia se incalzeste puetrnic.

(2) Se va respecta cu strictete regula de turnare a acidului sulfuric in apa distilata. In nici un caz nu se va turna apa in acid sulfuric.

(3) Turnarea acidului se va face lent si uniform, amestecand continuu solutia. In timpul operatiei de diluare a acidului, in imediata apropiere va exista un vas cu solutie de neutralizare si o sursa de apa curenta, iar purtarea echipamentului individual de protectie integral, este absolut obligatorie.

Art. 143. - In cazul in care se scurge acid pe podea sau in alt loc, el se neutralizeaza cu lapte de var. Este obligatoriu ca aceasta solutie sa se gaseasca in camera acumulatoarelor.

Art. 144. - Lucrarile la bateriile de acumulatoare se executa de catre personal special pregatit si instruit in acest scop.

Art. 145. - Lucrarile la baterii, care necesita folosirea flacarii pentru sudarea placilor sau a camasilor de plumb, nu vor incepe mai devreme de doua ore dupa terminarea incarcarii, timp in care ventilatia va continua sa functioneze.

Art. 146. - In cazul in care se executa o reparatie sau o egalizare a bateriei, personalul de intretinere este obligat sa poarte costumul antiacid si celelalte mijloace individuale de protectie. Daca hainele s-au stropit cu acid se vor spala cu apa locurile patate si apoi cu o solutie de neutralizare (bicarbonat de sodiu 5%) . In cazul in care lucratorul a fost stropit cu acid pe piele, este obligat sa se spele imediat cu multa apa si sapun.

Art. 147. - Lucrarile care se excuta in afara atelierului de reparat acumulatoare sau in afara salilor special amenajate vor fi pregatite pentru utilizarea la maxim a posibilitatilor de aerisire; se va verifica prezenta vasului cu solutie de neutralizare a echipamentului de protectie si a sculelor si dispozitivelor speciale din dotare, necesare lucrarilor respective.

Art. 148. - (1) Sunt interzise: pastrarea alimentelor si consumarea lor la locul de munca, folosirea pentru baut a vaselor in care se tin substante chimice si executarea lucrarilor sub influenta alcoolului.

(2) Pauzele se vor face in aer liber, iar inainte de a lua masa mainile se vor spala bine si se va clati gura. La terminarea lucrului personalul trebuie sa se spele bine pe toate partile corpului expuse precum si pe dinti.

Art. 149. - Personalul de intretinere este obligat sa se prezinte la controlul medical anual pentru verificarea continutului de plumb in sange si in urina. Este interzisa primirea sa la lucru fara avizul medical favorabil in urma examenului medical periodic.

3.3.4. Grupuri electrogene

Art. 150. - Incaperile grupurilor electrogene vor fi bine aerisite pentru a preintampina exploziile la pornirea grupului sau la conectarea sarcinii.

Art. 151. - Salile in care se pastreaza rezerva de combustibil vor fi, permanent, bine aerisite.

Art. 152. - Este interzis sa se intre in incaperea grupului electrogen cu hainele imbibate de ulei, grasimi, benzina sau orice alta substanta inflamabila. De asemenea este interzisa spalarea hainelor sau a echipamentului de protectie cu benzina sau cu petrol.

Art. 153. - Este interzisa depozitarea recipientelor cu combustibil sau a materialelor inflamabile (in afara rezervorului de zi) in incaperile grupurilor electrogene. Cladirea care adaposteste combustibilul va fi protejata cu paratrasnet, in cazul in care inaltimea acesteia sau amplasamentul nu ofera suficienta garantie impotriva descarcarilor atmosferice.

Art. 154. - In timpul lucrului, lucratorii vor purta echipamentul de lucru bine strans pe corp. Nu este permis sa se poarte fulare sau haine cu maneci largi. Femeile vor avea parul legat cu basma.

Art. 155. - Locul de lucru in jurul unui grup electrogen trebuie sa fie uscat si curat, iar podeaua trebuie sa fie nealunecoasa si acoperita cu covoare electroizolante.

Art. 156. - Instalatia electrica a grupurilor electrogene trebuie sa fie prevazuta cu plase de protectie si cu inscriptii care sa indice locurile periculoase.

Art. 157. - Toate armaturile metalice ale grupului si ale cablurilor electrice de forta vor fi legate la pamant si se va verifica valoarea prizei de pamant conform reglementarilor in vigoare.

Art. 158. - Toate intreruptoarele si comutatoarele electrice aflate in incaperea grupurilor electrogene sau in sala in care se afla rezervoarele de combustibil, precum si prizele electrice, vor fi capsulate.

Art. 159. - Usile de la incaperea grupurilor se vor deschide in afara.

Art. 160. - Se interzice alimentarea grupului in timpul mersului. In cazul opririi motorului pentru verificare sau pentru reparatie, se vor lua masuri care sa inlature posibilitatea pornirii lui pana la completa terminare a lucrarilor.

Art. 161. - Este interzisa folosirea rangilor sau a altor obiecte pentru franarea volantului. Este interzisa curatarea cu benzina a masinilor si instalatiilor.

Art. 162. - (1) Toate organele grupului electrogen in miscare (roti dintate, lanturi si curele de transmisie, axe, biele, manivele, volante etc.) vor trebui protejate cu balustrade, plase sau grilaje.

Art. 163. - Este interzisa imbracarea sau dezbracarea langa masina in functiune sau atarnarea imbracamintei langa masina, ventilator etc.

Art. 164. - Este interzisa intrebuintarea oxigenului la pornirea motorului, in locul aerului comprimat. Daca rezervorul de aer comprimat este defect, pentru pornirea motorului se vor folosi, pana la reparatia rezervorului de aer comprimat - butelii cu dioxid de carbon.

Art. 165. - Este interzisa ungerea masinii din mers, in afara de masinile prevazute cu un dispozitiv special de ungere, unde nu exista pericol de accidentare. Nu se va porni grupul pana ce acesta nu a fost gresat si lucratorul care a facut gresarea s-a indepartat de masina.

Art. 166. - Este interzisa montarea cu mana a curelelor de transmisie in timpul functionarii.

Art. 167. - Teava de evacuare a gazelor arse (esapament) trebuie sa aiba garnituri bune, etanse, acoperite cu azbest si sa permita evacuarea in exteriorul cladirii.

3.3.5. Grupuri convertizoare, redresoare si invertoare statice

Art. 168. - In incaperile unde sunt montate grupurile convertizoare, redresoare si invertoarele statice, accesul oricaror persoane, altele decat cele insarcinate cu supravegherea lucrarilor, este interzis. La usa si in locurile periculoase se vor afisa tablite avertizoare de interdictie. Usile vor fi prevazute cu broasca sau cu lacat pentru a putea fi inchise.

Art. 169. - Incaperile in care sunt amplasate grupurile convertizoare, redresoarele si invertoarele statice nu vor fi folosite ca birouri, ateliere, depozite etc.

Art. 170. - Grupurile convertizoare, redresoarele si invertoarele statice se curata de praf, cu ajutorul periilor speciale sau cu ajutorul aspiratoarelor de praf cu capete din material izolant. Curatenia se executa numai la instalatii scoase de sub tensiune si in stare de nefunctionare.

Art. 171. - Cuplajele de la grupurile convertizoare vor fi protejate prin aparatori contra unei atingeri accidentale.

Art. 172. - Ridicarea grupurilor convertizoare, a redresoarelor si invertoarelor statice se va face cu macaraua sau de catre un numar suficient de persoane, luandu-se masuri de siguranta in ceea ce priveste riscul de accidentare.

Art. 173. - Redresoarele si invertoarele statice vor fi prevazute ca imprejmuiri protectoare daca nu se afla cuprinse in interiorul altor imprejmuiri de protectie.

Art. 174. - In sala in care functioneaza grupuri convertizoare, redresoare si invertoare statice se vor afisa instructiuni proprii de intretinere si de exploatare, cu masurile de prevenire a accidentelor de munca.

Art. 175. - Este obligatorie folosirea covoarelor electroizolante sau a podetelor electroizolante in fata si in spatele redresoarelor si invertoarelor statice.

Art. 176. - Locurile de trecere si spatiile din jurul grupurilor convertizoare, ale redresoarelor si ale invertoarelor statice vor fi complet libere, pentru a nu incomoda trecerea personalului de exploatare si intretinere.

Art. 177. - Este interzis sa se inlocuiasca sigurantele, chiar in mod provizoriu, prin sarme sau alte obiecte metalice. Pentru inlocuirea sigurantelor electrice arse se vor utiliza numai sigurante cu conductori calibrati, avand aceleasi caracteristici tehnice (dimensiuni si intensitate in amperi) .

Art. 178. - Este interzis ca operatiile de intretinere, de revizie si de reparatii sub tensiune sa fie facute de catre o singura persoana.

Art. 179. - Este interzis sa se incerce prezenta tensiunii cu mana, ci numai cu instrumentele de masura adecvate.

3.3.6. Electroalimentarea sculelor electrice portabile, a corpurilor de iluminat si a lampilor portabile

Art. 180. - Tensiunile de lucru maxime admise pentru uneltele electrice portabile folosite in locuri de munca periculoase si foarte periculoase sunt :

a) 380 V, daca se aplica separarea de protectie (transformatoare separatoare) sau izolarea suplimentara de protectie sau daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- reteaua de alimentare este izolata fata de pamant;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care asigura tensiunile de atingere si de pas prevazute in standardele in vigoare;

- reteaua de alimentare este prevazuta cu un intreruptor de protectie care declanseaza la un curent de minimum 30 mA in maximum 0,2 secunde.

b) 127 V, daca sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

- reteaua de alimentare este izolata fata de pamant;

- uneltele sunt prevazute cu protectie prin legare la pamant, care asigura tensiunile de atingere si de pas prevazute in standardele in vigoare;

- uneltele sunt prevazute cu izolatie intarita sau sunt folosite mijloacele electroizolante de protectie ori este asigurat controlul permanent al rezistentei de izolatie a retelei de alimentare.

Art. 181. - Tensiunea de 380 V nu este permisa pentru alimentarea sculelor electrice portabile folosite in subteran (piloni sau turnuri de radiorelee sau televiziune) si nici in incaperile a caror pardoseala nu este electroizolanta sau este umeda; in aceste locuri tensiunea de lucru pentru uneltele electrice portabile trebuie limitata la 127 V, cu respectarea conditiilor impuse la art. 180 pct.b.

Art. 182. - Tensiunile de lucru maxime admise pentru corpurile de iluminat instalate in locuri periculoase si foarte periculoase sunt:

a) 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe, daca sunt amplasate in afara zonelor de manipulare;

b) 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi incandescente, amplasate in zona de manipulare, daca sunt prevazute cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta, precum si una din urmatoarele asigurari:

- o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai cu ajutorul unei scule speciale (de exemplu cu o cheie cu profil triunghiular) ;

- o blocare care sa permita deschiderea corpului de iluminat numai dupa scoaterea lui de sub tensiune.

Fac exceptie corpurile de iluminat fixe pentru iluminatul de siguranta care, fiind puse sub tensiune numai in cazul intreruperii accidentale a iluminatului normal, nu necesita nici una din asigurarile indicate mai sus.

c) 220 V, pentru corpurile de iluminat fixe cu lampi fluorescente, cu conditia de a fi prevazute cu protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta;

d) 127 V, pentru corpurile de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care se afla in zona de manipulare, daca sunt prevazute cu:

- protectie prin legare la pamant, care sa limiteze tensiunile de atingere si de pas la valorile prevazute de standardele in vigoare.

- alimentarea de la o retea izolata fata de pamant;

e) 24 V, pentru corpurile de iluminat portabile folosite in statiile de radio, in statiile de radiorelee, in statiile de televiziune, la translatoare TV, in ateliere de intretinere etc. In aceste cazuri se vor folosi transformatoare coboratoare de tensiune de mica putere sau lampi portabile alimentate de la baterii de acumulatoare;

f) 24V, In locurile foarte periculoase, pentru corpuri de iluminat fixe si mobile cu lampi incandescente, care se afla in zona de manipulare, daca sunt in constructie inchisa, cu protectie impotriva atingerilor accidentale ale elementelor sub tensiune;

g) 12 V, In locurile foarte periculoase, pentru corpurile de iluminat portabile si pentru corpurile de iluminat mobile si fixe cu lampi incandescente, care se afla in zona de manipulare.

4. Prevederi de proiectare

4.1. Cerinte pentru instalatii si echipamente electrice

4.1.1. Cerinte generale

Art. 183. - Instalatiile si echipamentele electrice trebuie sa fie proiectate, construite si montate astfel incat sa fie asigurata protectia impotriva riscului electric (electrocutare, arsuri datorate arcului electric, efectelor campurilor electromagnetice, electricitatii statice etc.) .

Art. 184. - (1) Echipamentele si instalatiile electrice trebuie sa fie protejate prin carcase impotriva atingerilor directe a pieselor aflate normal sub tensiune. Aceste carcase trebuie sa asigure un grad normal de protectie de cel putin IP2X sau IPXXB pentru echipamentele si instalatiile electrice de joasa tensiune sau un grad de protectie de cel putin IP3X pentru instalatiile de inalta tensiune.

(2) Echipamentele si instalatiile electrice care nu au cel putin gradul normal de protectie indicat mai sus, trebuie sa fie protejate impotriva atingerii prin ingradiri plasate la distante inaccesibile sau sa fie alimentate la o tensiune foarte joasa.

Art. 185. - Echipamentele si instalatiile electrice trebuie sa fie protejate impotriva electrocutarii prin atingere indirecta.

4.1.2. Cerinte pentru instalatii si echipamente de inalta tensiune

Art. 186. - (1) Echipamentele si instalatiile electrice de inalta tensiune trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor indirecte prin legare la pamant.

(2) Instalatiile de legare la pamant trebuie sa fie completate cu instalatii de dirijare si de egalizare a potentialului electric pentru a se obtine in caz de defect, tensiuni de atingere si de pas sub limita maxima admisa.

4.1.3. Cerinte pentru instalatii si echipamente de joasa tensiune

Art. 187. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la echipamentele si instalatiile de joasa tensiune sa fie asigurata in functie de clasa de protectie a echipamentului.

Art. 188. - Echipamentele de clasa I de protectie alimentate dintr-o retea de joasa tensiune legata la pamant trebuie sa fie protejate impotriva atingerilor indirecte prin legare la nul ca protectie principala, suplimentata de legarea la pamant sau utilizarea unor aparate automate de protectie la curenti cu tensiune de defect.

Art. 189. - La utilizarea echipamentelor de clasa II de protectie, cu izolatie suplimentara, marcate cu semnul ? , cel care o exploateaza nu trebuie sa se mai prevada nici o alta masura de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta. Cel care utilizeaza un echipament de clasa II de protectie, trebuie sa vegheze ca sa nu se distruga izolatia suplimentara.

Art. 190. - La utilizarea echipamentelor de clasa III de protectie, concepute pentru a fi alimentate cu o tensiune foarte joasa trebuie sa se prevada o sursa de alimentare si sa se realizeze circuitele de alimentare astfel incat sa nu se transmita in aceste circuite o tensiune mai mare decat cea de foarte joasa tensiune pentru care au fost construite echipamentele si instalatiile.

Art. 191. - Se interzice folosirea echipamentelor de clasa 0 de protectie, la care nu s-a luat prin constructie nici o masura de protectie impotriva pericolului de electrocutare prin atingere indirecta, daca nu se asigura una din urmatoarele masuri de protectie:

- introducerea echipamentului de clasa 0 in alt echipament, prin care sa se asigure o protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta;

- amplasarea echipamentelor de clasa 0 in locuri sau la distante inaccesibile;

- alimentarea printr-un transformator de separare.

Art. 192. - Echipamentele de clasa I de protectie, trebuie sa aiba prin constructie doua borne de protectie: una in cutia de borne, langa bornele de alimentare cu energie electrica, pentru legarea la nul de protectie prin conductorul de protectie pe care trebuie sa-l contina cablul de alimentare cu energie electrica, si a doua borna, pe carcasa echipamentului in exterior, prin legarea la pamant ca protectie suplimentara. Echipamentele de clasa I de protectie, prevazute cu un cablu electric cu fisa de alimentare cu energie electrica, trebuie sa aiba fise cu contact de protectie, iar cablul trebuie sa contina un conductor de protectie prin care se leaga masa echipamentului de contactul de protectie al fisei.

Art. 193. - Echipamentele de clasa I de protectie, prevazute cu cablu flexibil cu fisa cu contact de protectie, trebuie sa fie alimentate dintr-o priza de curent cu contact de protectie prin care sa se lege la nul masa echipamentului. Este interzisa alimentarea echipamentelor de clasa I dintr-o priza de curent care nu are contact de protectie sau al carui contact de protectie nu este legat la nul.

Este interzisa alimentarea cu energie electrica a echipamentelor de clasa I prin intermediul prelungitoarelor care nu au conductor de protectie sau fise/priza fara contact de protectie; sau prin indiferent care alt mijloc prin care se intrerupe conductorul de protectie.

Art. 194. - Este interzisa alimentarea cu energie electrica prin intermediul unui conductor de protectie.

Art. 195. - Conductorul de nul poate fi comun, pentru lucru si pentru protectie, pana la ultimul tablou electric. De la ultimul tablou electric, pana la echipamentul sau instalatia electrica de utilizare, conductorul de nul de protectie trebuie sa fie separat de conductorul de nul de lucru.

Art. 196. - Se va evita gruparea in acelasi tablou de distributie sau statie de energie a aparatelor de curent alternativ impreuna cu aparate de curent continuu, sau a aparatelor alimentate la tensiuni diferite intre faza si pamant. In cazurile in care nu se pot respecta aceste conditii, aparatele pentru acelasi tip de curent sau aceleasi tensiuni, se instaleaza separat si se marcheaza distinct.

Art. 197. - Legaturile electrice intre elementele componente din tablourile de distributie si statiile de energie pentru curenti mai mari de 100 A, se executa in mod obisnuit prin bare.

Art. 198. - La tablourile de forta se va urmari ca intrarea curentului sa se faca prin intrerupatoare, astfel incat prin deconectarea lor sa nu existe tensiuni la fuzibile sau la oricare alt aparat din tablou.

Art. 199. - Intre partile fixe sub tensiune ale diferitelor faze dintr-un tablou sau statie de energie precum si intre acestea si elementele si partile metalice legate la pamant se prevede o distanta de izolare in aer de cel putin 15 mm si o distanta de conturnare de minimum 30 mm, pentru circuitele de joasa tensiune.

Art. 200. - Pentru circuitele de joasa tensiune, distanta de izolare in aer intre partile sub tensiune neizolate ale tabloului de distributie sau ale statiei de energie trebuie sa fie de cel putin:

- 50 mm, pana la elemente de constructie (usi pline, perete etc.) ;

- 100 mm, pana la pereti sau usi din plasa;

- 200 mm, pana la bariere de protectie.

Peretii si ingradirile de protectie si usile pline sau din plasa se executa cu inaltimea de minimum 1,7 m, iar barierele, cu inaltimea de minimum 1,2 m.

Art. 201. - Pentru circuitele de joasa tensiune, distanta dintre elementele metalice de protectie sau sustinere care nu sunt legate la pamant sau la nulul unui tablou de distributie sau statie de energie (carcase, panouri etc.) si elementele metalice legate la pamant trebuie sa fie de minimum 0,8 m.

Art. 202. - Coridorul de acces din fata sau din spatele unui tablou sau statie de energie se prevede cu o latime de cel putin 0,8 m masurata intre punctele cele mai proeminente ale tabloului sau statiei si elementele neelectrice de pe traseul coridorului (pereti, balustrade de protectie etc.) .

Art. 203. - Coridorul de acces dintre doua tablouri de distributie sau statii de energie si coridorul dintre un tablou sau statie si partile metalice proeminente care nu sunt sub tensiune ale unui echipament sau receptor electric, trebuie sa aiba o latime de cel putin 1 m.

Art. 204. - Intre pardoseala finita a coridorului din fata sau din spatele tabloului sau al statiei, plafonul incaperii sau elementele metalice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, se prevede o distanta libera pe verticala de cel putin 1,9 m. Aceste elemente se protejeaza impotriva atingerilor directe, daca se gasesc la mai putin de 2,5 m de la pardoseala.

Distanta pana la elementele care fac parte din circuitul curentilor de lucru si care in exploatare se gasesc sub tensiune si nu sunt protejate impotriva atingerilor, trebuie sa fie de cel putin 3,5 m in statiile electrice si numai pentru circuitele de joasa tensiune.

Art. 205. - Coridoarele de acces cu latimea mai mica de 3 m din spatele tablourilor sau al statiilor formate din mai multe panouri cu lungimea totala de peste 10 m se prevad cu intrare pe la ambele capete.

Art. 206. - Aparatele de protectie, de comanda, de separare, elementele de conectare, circuitele de distributie sau statiile de energie se eticheteaza clar si vizibil.

Art. 207. - Prizele din instalatiile electrice utilizate pentru diferite tensiuni si intensitati de curent trebuie sa fie distincte ca forma si sa aiba culori diferite sau se marcheaza distinct in mod vizibil.

Art. 208. - Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperile cu pardoseala conductoare electric (mozaic,ciment, gresie) .

Art. 209. - Succesiunea de montare a prizelor si fiselor pe traseul conductelor circuitelor electrice nu trebuie sa permita punerea sub tensiune a fiselor atunci cand nu sunt introduse in prize.

Art. 210. - Intreruptoarele, comutatoarele si prizele fara contact de protectie in carcasa metalica nelegata la pamant sau la nul, se instaleaza fata de elementele metalice in legatura cu pamantul, la o distanta de cel putin 0,8 m.

Prizele in carcasa metalica, daca fac parte din instalatii electrice in care s-a aplicat pentru protectie tensiunea redusa, se pot instala la orice distanta fata de elementele metalice in legatura cu pamantul.

Art. 211. - Elementele conductoare de curent ale aparatelor de comutatie pentru montaj ingropat in elemente de constructie, se instaleaza in doze de aparat care trebuie sa asigure protectia impotriva electrocutarilor.

Art. 212. - Aparatele de comanda a conectarii si deconectarii instalatiilor de forta se aleg si se monteaza astfel incat sa intrerupa toate conductele de faza ale circuitului. Se admite si intreruperea conductorului de nul de lucru, numai daca el nu este utilizat si pentru protectie si numai daca intreruperea lui se realizeaza simultann cu aceea a conductoarelor de faza.

Art. 213. - La tablourile generale de distributie, cand este necesar sa se asigure un control vizual, direct si rapid al separatiei, se vor folosi intrerupatoare, comutatoare si separatoare de parghie.

Art. 214. - Intreruptoarele se monteaza astfel incat contactele lor mobile sa nu se poata inchide sau deschide sub efectul unor vibratii sau datorita greutatii proprii a partilor mobile sau lovirii aparatelor.

Modul de montare se va alege urmarindu-se ca atunci cand intreruptorul este deschis, contactele mobile sa nu fie sub tensiune.

Art. 215. - Intreruptoarele automate si sigurantele automate cu filet se pot utiliza atat pentru separarea cat si pentru conectarea si deconectarea sub sarcina.

Sigurantele fuzibile se folosesc numai cu fuzibile calibrate si in executie inchisa. Se interzice folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare si deconectare.

Art. 216. - Dispozitivele pentru suspendarea corpurilor de iluminat (carlige de tavan, bolturi, dibluri) se aleg astfel incat sa poata suporta fara deformari o greutate egala cu de 5 ori greutatea corpului de iluminat respectiv, dar nu mai putin de 10 kg.

Art. 217. - In cazurile in care se aplica separarea de protectie, pe langa conditiile din standardele in vigoare, trebuie sa se respecte si urmatoarele prevederi:

- reteaua de alimentare primara sa aiba tensiunea intre faze de cel mult 500 V, iar tensiunea nominala a circuitului separat sa fie de cel mult 400 V,

- dintr-un transformator (sursa) de separare se alimenteaza un singur echipament;

- in circuitul electric separat montat fix si in cordonul de alimentare al receptorului sau echipamentului, nu se prevede conducta de protectie;

- circuitul electric separat instalat fix se amplaseaza distinct de alte circuite, iar traseul cordonului de alimentare al receptorului sau echipamentului, trebuie sa fie vizibil pe tot parcursul;

- partile active ale circuitului electric separat nu trebuie sa aiba nici un punct comun cu un alt circuit si trebuie sa fie izolate fata de pamant si fata de elementele instalatiei electrice care pot fi in contact direct sau indirect cu pamantul;

- racordarea echipamentului electric trebuie sa se faca printr-o priza fara contact de protectie, montata fix pe carcasa transformatorului de separare;

- carcasele intreruptoarelor, prizelor, dozelor etc. trebuie sa fie din material electroizolant;

- carcasa transformatorului de separare se leaga la conducta de protectie;

- pe circuitului primar de alimentare se prevede intrerupator;

- circuitul primar si circuitul de tensiune redusa se prevad cu protectie impotriva supracurentilor (sigurante) .

Art. 218. - Prizele de pamant si conductele de protectie se proiecteaza si se executa conform standardelor in vigoare.

Art. 219. - Coborarile din distributiile cu conductoare neizolate sau izolate, montate liber spre masini electrice, aparate etc., se executa cu conductoare izolate. Sub inaltimea de 2,5 m de la pardoseala conductele se instaleaza in tuburi de protectie.

Art. 220. - Tuburile si tevile se fixeaza pe elementele de constructii cu accesorii de montare prin care sa se realizeze o prindere sigura in timp (ochiuri de sarma, copci de ipsos, bratari, console) .

4.1.4. Instalatii de baterii de acumulatoare

Art. 221. - Instalatiile de baterii de acumulatoare stationare sunt prevazute cu urmatoarele sali distincte:

- sala bateriilor de acumulatoare,

- sala depozitului de electrolit, apa distilata si materiale de rezerva,

- SAS-ul (sala tampon) .

Art. 222. - Instalatia de baterii de acumulatoare nu se prevede cu SAS daca accesul in sala de acumulatoare se face direct din exterior sau daca acumulatoarele sunt de tip inchis (capsulat) si accesul in camera lor se face dintr-o incapere de trecere sau dintr-un coridor in care nu exista instalatii tehnologice si personalul nu lucreaza in permanenta.

Art. 223. - In sala de acumulatoare se interzice instalarea aparatelor care pot produce arcuri electrice (Intreruptoare, prize) .

Art. 224. - Este interzisa traversarea tevilor de apa, prevazute cu robineti prin sala de acumulatoare.

Art. 225. - SAS-urile salilor de acumulatoare vor avea prevazute chiuveta cu apa curenta.

4.1.5. Instalatii si echipamente electrice de foarte joasa tensiune

Art. 226. - Alimentarea la tensiune foarte joasa se aplica tinandu-se seama si de urmatoarele conditii, pe langa cele prevazute in standardul in vigoare:

- traseul circuitelor de foarte joasa tensiune se stabileste astfel incat lungimea lui sa rezulte cat mai mica;

- conductele circuitului de foarte joasa tensiune instalate fix se amplaseaza distinct de cele ale altor circuite;

- circuitele de foarte joasa tensiune, respectiv cablurile sau cordoanele de alimentare ale echipamentelor, nu se prevad cu conducte de protectie;

- partile active ale circuitelor de foarte joasa tensiune nu trebuie sa aiba nici un punct legat la pamant, la alte parti active sau la conducte de protectie si se realizeaza astfel incat sa nu fie posibila o legatura electrica cu retele legate la pamant;

- circuitul primar de alimentare se prevede cu intreruptor;

- circuitul primar si circuitul secundar de foarte joasa tensiune se prevad cu protectie impotriva supracurentilor (sigurante) .

Art. 227. - (1) Prizele de foarte joasa tensiune se marcheaza distinct prin etichete fixate sigur sau prin alte mijloace sau se aleg astfel, incat sa nu permita, prin constructie, decat intrarea fiselor circuitului de tensiune redusa.

(2) Prizele de tensiune redusa se aleg de tip fara contact de protectie.

Art. 228. - (1) Carcasele echipamentelor alimentate la o tensiune foarte joasa nu se leaga la nul sau la pamant de protectie, la carcasele altor instalatii sau la alte elemente conductoare.

(2) Carcasele si miezurile surselor de alimentare la tensiune foarte joasa (transformator) inclusiv ecranele dintre infasurari se leaga la conducta la nul sau la pamant de protectie.

4.2. Mijloace de protectie la conectorul de antene

Art. 229. - La proiectarea conexiunilor de iesire de radiofrecventa (conectorul de antena) trebuie sa se prevada ecrane sau alte mijloace de protectie care sa nu permita personalului sa se apropie involuntar de acestea pana la o pozitie unde poate sa apara un pericol.

Art. 230. - Din proiectare trebuie adoptate acele masuri si solutii tehnice pentru ca circuitul de iesire al oricarui echipament de emisie sa poata canaliza direct la pamant orice sarcina, datorata, de exemplu, acumularilor de sarcini electrostatice care pot produce tensiuni periculoase.

Art. 231. - In situatia proiectarii statiilor de radiocomunicatii trebuie prevazute placute care sa atraga atentia prin inscriptionare asupra faptului ca la bornele de iesire ale unui emitator pot apare tensiuni inalte prin cuplajul cu alte emitatoare functionand in acelasi loc; in asemenea cazuri trebuie prevazute mijloace pentru ca partile afectate sa fie sigure din punct de vedere electric.

4.3. Protectia impotriva materialelor (substantelor) periculoase

Art. 232. - Daca la proiectarea echipamentelor se au in vedere unele materiale periculoase acestea trebuie sa fie specificate in documentatia tehnica a echipamentului, care trebuie sa dea instructiuni complete pentru manipularea, depozitarea si inlocuirea acestor componente, inclusiv modul de predare a lor la deseuri, insotite de instructiuni explicand pericolele ce le prezinta materialele continute in componente.

4.4. Protectia impotriva temperaturilor inalte, incendiilor, exploziilor si imploziilor

4.4.1. Protectia impotriva temperaturilor inalte

Art. 233. - La proiectarea echipamentelor si a statiilor de radiocomunicatii se vor lua masuri astfel incat personalul sa nu fie expus unor vatamari datorate unor parti care in functionare normala devin excesiv de calde.

Art. 234. - Nici o parte a echipamentului nu trebuie sa atinga temperaturi care pot cauza vatamarea personalului sau pot provoca o deteriorare a instalatiei electrice sau aprinderea materialelor invecinate.

4.4.2. Protectia impotriva incendiilor

Art. 235. - Prin proiectare trebuie sa se adopte acele solutii tehnice care sa asigure ca, in conditii de functionare normala, nici o parte a echipamentului de radiocomunicatii nu va atinge o temperatura care poate provoca un pericol de declansare a unui incendiu sau o emisie de gaze inflamabile sau toxice. Pentru aceasta, pe echipamente trebuie sa fie amplasate sisteme de limitare a temperaturii, disjunctoare de suprasarcina, sigurante fuzibile etc.

Art. 236. - Echipamentele trebuie astfel proiectate si construite incat riscul de declansare a unui incendiu si de propagare a acestuia sa fie minim.

Art. 237. - Trebuie evitata folosirea componentelor si materialelor inflamabile.

Art. 238. - Atunci cand nu este posibil sa se evite folosirea componentelor continand un fluid inflamabil, trebuie asigurate, din proiectare mijloace pentru a evita orice scurgere a fluidului si revenirea acestuia in contact cu componentele care ar putea sa atinga o temperatura apropiata punctului de inflamabilitate al acestui fluid, cat si pentru a evita riscul ca izolatia acestor componente sa fie deteriorata de fluid.

4.4.3. Protectia impotriva exploziilor si imploziilor

Art. 239. - Prin proiectare trebuie sa se urmareasca protejarea tuturor componentelor care ar putea prezenta pericol de implozie sau explozie astfel incat personalul sa nu fie expus la nici un pericol.

Art. 240. - Atunci cand in componenta echipamentelor de radiocomunicatii se prevad aparate de masura sau de control, care contin tuburi catodice sau tub cinescop cu dimensiuni ale fetei mai mari de 16 cm, aceste tuburi trebuie sa fie protejate intrinsec, carcasa aparatului trebuie sa asigure o protectie corespunzatoare impotriva efectelor unei implozii.

Art. 241. - Tuburile care nu sunt protejate intrinsec trebuie sa fie prevazute cu un ecran protector care sa nu permita sa fie scos cu mana.

Art. 242. - Daca protectia este asigurata printr-un ecran separat din sticla la proiectare trebuie avut in vedere ca acest ecran sa nu fie in contact cu suprafata tubului.

Art. 243. - Atunci cand ecranul de protectie poate sa fie indepartat trebuie sa existe un avertisment clar, vizibil, cu litere de cel putin 3 mm, cu indicatia ca ecranul trebuie sa fie pus la loc inainte ca echipamentul sa fie gata pentru lucru.

Art. 244. - Toate componentele unui echipament de radiocomunicatii care pot constitui un pericol de explozie, trebuie sa fie prevazute cu o supapa de siguranta sau sa aiba in structura lor un "punct slab", marcat clar, In scopul de a se evita dezvoltarea unor presiuni excesive.

Art. 245. - Din proiectare se va urmari ca supapele de siguranta sa fie dispuse astfel incat sa nu prezinte nici un pericol pentru personal la eventuala lor actionare.

4.5. Protectia impotriva radiatiilor periculoase

4.5.1. Protectia impotriva radiatiilor ionizante

Art. 246. - Echipamentele de radiocomunicatii trebuie sa fie astfel proiectate si construite incat sa nu prezinte nici un pericol, pentru personal, prin radiatii ionizante periculoase.

Art. 247. - Pe echipamentele care se utilizeaza deliberat tuburi electronice care pot emite radiatii ionizante sau in cazul utilizarii altor elemente sau dispozitive care contin materiale radioactive trebuie sa fie marcat semnul pericolului de radiatii, conform standardelor in vigoare, care trebuie sa fie usor vizibil de la distanta de minimum 2m.

Art. 248. - Toate echipamentele care utilizeaza tuburi electronice in care se produc fascicule de electroni accelerati prin tensiuni mai mari de 5 kV utilizate in statiile de radiocomunicatii trebuie considerate ca surse potentiale de radiatii ionizante si tratate in consecinta.

Art. 249. - Cartile tehnice ale echipamentelor de radiocomunicatii trebuie sa contina prescriptii complete pentru manipularea componentelor care pot constitui surse potentiale de radiatii ionizante, care sa serveasca utilizatorilor la luarea tuturor masurilor de securitate atat la amplasarea echipamentelor cat si la realizarea incintelor si incaperilor in care acestea vor functiona precum si la elaborarea instructiunilor specifice de protectie a muncii in conformitate cu normele de radioprotectie in vigoare.

Art. 250. - Pentru atenuarea intensitatii radiatiei, inca din faza de proiectare, vor fi luate toate masurile de protectie asigurandu-se dimensionarea corespunzatoare a elementelor de constructie normale (ziduri de caramida sau de beton) sau prin folosirea mortarelor si a betoanelor grele cu barita.

Art. 251. - Atunci cand echipamentele de radiocomunicatii pot constitui surse potentiale de radiatii ionizante acestea trebuie sa fie amplasate in incaperi special amenajate, ecranate cu placi de plumb sau de fier la usi si ferestre.

Art. 252. - La proiectarea oricarui subansamblu al unui echipament de radiocomunicatii care include surse potentiale de radiatii ionizante se vor lua toate masurile de ecranare adecvata a surselor, in functie de natura radiatiilor emise.

Art. 253. - In cazul radiatiilor beta se pot utiliza ecrane din materiale plastice sub forma de placi transparente, cu grosimea de ordinul centimetrilor. Pentru radiatiile gamma si RX ecranele trebuie sa fie confectionate din materiale cu numar atomic mare (ex. plumb) .

Art. 254. - La proiectarea si calcularea ecranelor trebuie sa se ia in considerare atat radiatia directa cat si radiatia imprastiata de structurile din vecinatatea sursei de radiatii ionizante.

4.5.2. Protectia impotriva radiatiilor neionizante

Art. 255. - La proiectarea si realizarea echipamentelor de radiocomunicatii trebuie sa se aiba in vedere ca acestea sa nu prezinte nici un pericol pentru personal ca urmare a scaparilor de radiatii electromagnetice neionizante sau de campuri electrice, magnetice sau electromagnetice de joasa tensiune.

Art. 256. - Echipamentele de radiocomunicatii trebuie astfel proiectate si amplasate in statiile de radiocomunicatii incat in timpul functionarii in conditii normale sa nu prezinte valori ale parametrilor caracteristici fiecarui tip de radiatie sau sa depaseasca valorile maxime admise prezentate in Normele generale de protectie a muncii.

Art. 257. - La proiectarea, realizarea si exploatarea echipamentelor de radiocomunicatii se vor respecta si prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru radiatii neionizante si din standardele conexe.

Art. 258. - La proiectarea sau la efectuarea oricarei modificari privind amplasarea echipamentelor de emisie din statiile de radiocomunicatii trebuie acordata o atentie deosebita solutiilor constructive privind ecranarea incaperilor, ferestrelor, si a dulapurilor echipamentelor emitatoare. Se va urmari ca echipamentele care constituie surse intense de radiatii electromagnetice sa fie amplasate in incinte special ecranate.

Art. 259. - La proiectarea statiilor de radiocomunicatii se va avea in vedere planul de amplasare al cladirilor in raport cu sistemele de antene a cadripolilor de adaptare, a caselor fiderilor, a barelor de energie electrica (care se pot comporta ca antene de emisie-receptie) in raport cu locurile de munca permanente, iar la darea in functiune a obiectivului se vor efectua masurari privind campurile electromagnetice de radiofrecventa si microunde.

Art. 260. - Daca pe teritoriul statiilor de radiocomunicatii exista zone in care, in urma masurarilor se constata valori ale parametrilor campului electromagnetic superioare valorilor maxime prevazute de Normele generale de protectie a muncii, aceste zone trebuie ingradite si semnalizate, iar accesul personalului autorizat cu lucrari in aceste zone trebuie sa fie limitat in timp la strictul necesar.

Art. 261. - Obiectele si echipamentele situate in zona din vecinatatea surselor de radiatii electromagnetice pot acumula sarcini electrostatice. Atingerea acestor obiecte sau echipamente conduce la descarcari electrice prin corpul omului, percepute de acesta, si insotite uneori de teama si gesturi necontrolate sau numai de o senzatie de disconfort. Pentru evitarea acestor situatii obiectele situate in campuri electromagnetice de radiofrecventa si microunde trebuie legate la pamant.

Art. 262. - Toate incintele metalice si capacele echipamentelor care constituie surse de radiatii electromagnetice trebuie sa fie legate la pamant prin mijloace eficace si conexiunile lor la pamant trebuie sa fie intretinute cu grija.

ANEXA 1

Lista normelor conexe de securitate a muncii

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul cu radiatii neionizante

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru montaj utilaje tehnologice si constructii metalice

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea acumulatoarelor si pilelor electrice

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea materialelor termo si hidroizolante

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru telecomunicatii

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru turism, alimentatie publica si transport persoane cu instalatii pe cablu

14. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor

16. Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice

17. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor

18. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire

19. Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice

20. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere

21. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor anorganice

22. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimie)

ANEXA 2

Lista standardelor conexe de securitate a muncii *

1. STAS 2612-87 - Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise

2. STAS 8275-87 - Protectia impotriva electrocutarii. Terminologie

3. STAS 12604-87 - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale

4. STAS 12604/4-89 -Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

5. STAS 12604/5-90 -Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare

6. STAS 12217-88 - Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii

7. STAS 12216-84 - Protectia impotriva electrocutarii la echipamente electrice portabile. Prescriptii

8. STAS 11054-78 - Aparate electrice si electronice. Clase de protectie contra electrocutarii

9. STAS 297/1-88 - Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale

10. STAS 279/2-92 - Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari

11. SR EN 358:19 95 - Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime. Sisteme de pozitionare in timpul lucrului

12. STAS 9981-82 - Simbol de baza pentru radiatii ionizante

13. STAS 12441/1-87 - Reguli de securitate privind echipamentele de emisie radioelectrica. Prescriptii privind conditiile de functionare

14. STAS 12441/2-87 - Reguli de securitate privind echipamentele de emisie radioelectrica. Prescriptii de electrosecuritate

15. STAS 8803/1-83 - Conectoare pentru radiofrecvente. Prescriptii generale si metode de incercare

16. STAS 12755/3-91 - Compatibilitate electromagnetica pentru echipamente de masurare si comanda in procese industriale. Prescriptii relative la campuri de radiatii electromagnetice

17. SRCEI 510-1-2:1994 - Metode de masurare pentru echipamentele radio folosite in statiile terestre de tele-comunicatii prin satelit.Partea I : Masurari comune subansamblurilor si combina-tiilor lor. Sectiunea doi: Masurari in radiofrecventa

18. SRCEI 479-1:1995 - Efectele curentului asupra omului si animalelor domestice. Partea 1. Aspecte generale.

19. SRCEI 479-2:1995 - Efectele trecerii curentului electric prin corpul omului. Partea 2. Aspecte particulare. Capitol 4. Efectele curentului alternativ cu frecventa mai mare de 100 Hz. Capitolul 5. Efectele curentilor cu forme speciale de unda. Capitolul 6. Efectele curentilor de impuls unic de scurta durata

*NOTA:

In cazul revizuirilor sau amendamentelor ulterioare la oricare dintre aceste standarde se aplica ultima editie.

ANEXA 3

Ghid de terminologie de securitate a muncii

Notiuni de baza

1. Accident de munca: vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.

2. Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora.

3. Boli profesionale: afectiuni care se produc, ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii.

4. Defectare: incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaje etc. de a-si indeplini functia specificata.

5. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.

6. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice sau fizice, le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.

7. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

8. Echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare, utilizate in procesul muncii.

9. Factor de risc: factor propriu elementelor componente ale sistemului de munca executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca si care, in conditiile unei situatii periculoase, determina probabilitatea sau gravitatea producerii unei leziuni sau a afectarii sanatatii.

10. Functii de securitate: functii ale unui echipament tehnic sau ale unui mijloc de protectie prin care, fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.

11. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.

12. Instructaj de securitate a muncii: modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

13. Instructiuni specifice de securitate a muncii (sinonim: instructiuni proprii) : componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

14. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

15. Mijloc individual de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care i se aplica acestuia.

16. Nocivitate: proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

17. Noxa (sinonim: factor nociv) : agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

18. Pericol:

a) sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.

b) proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale) .

19. Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.

20. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.

21. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activitati.

22. Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.

23. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

24. Prevenire intrinseca: prevenire realizata in stadiul de conceptie/proiectare, care consta in:

- evitarea sau reducerea pericolelor, atat cat este posibil prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie;

- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.

25. Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.

26. Proces de munca: succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

27. Protector: mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.

28. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

29. Risc profesional: risc in procesul de munca.

30. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

31. Substanta periculoasa: o substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

32. Zona periculoasa: orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.

33. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic) deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric si timpul fazei de sudura etc.) : -poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta).

© Copyright 2006 - 2021 Aurelian Consulting − NSSM 54