0723598256

NSSM 26
Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire

Preambul

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:

- Normele generale de protectia muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi de securitate a muncii valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri similare.

- Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii.

Intrucat sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice corespunzatoare atat activitatii de baza cat si conexe sau complementare.

Structura fiecarei norme specifice are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicata in cadrul Normelor generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza reciproc:

Executantul: - omul implicat nemijlocit In executarea unei sarcini de munca.

Sarcina de munca: - totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca.

Mijloacele de productie: - totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca.

Mediul de munca: - ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul normelor specifice, vizand, global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de securitate a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului - executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatii care face obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor in domeniul securitatii muncii;

- cercetarea accidentelor de munca, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor.

In contextul general care a fost prezentat, Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire au fost elaborate tinand cont de pericolele specifice existente in cadrul acestor activitati, astfel incat, pentru fiecare pericol, sa existe cel putin o masura adecvata la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.

Structura acestor norme a urmarit includerea unor procedee de vopsire ce se desfasoara prin aplicarea de materiale peliculogene pe suprafete metalice, lemn, beton si zidarie de constructii, aceasta abordare excluzand tratarea unor activitati sau subactivitati cu denumire aparent similara, apartinand, insa, unor industrii diferite, si care sunt reglementate prin norme specifice de securitate a muncii, diferite.

Criteriul de structurare tine cont de procedeele concrete de aplicare a materialelor de vopsire, conform fluxurilor tehnologice.

Normele sunt structurate pe capitole distincte, urmarind abordarea problemelor de asigurare a securitatii muncii, comune tuturor procedeelor de vopsire, precum si specifice fiecarei tehnologii de vopsire in parte.

Avand in vedere potentialul exploziv al unor materiale utilizate in procesele de vopsire, pe langa prevederile prezentelor norme se vor respecta si prevederile normelor PSI referitoare la amenajarea, organizarea si desfasurarea proceselor de vopsire.

Astfel, au fost prevazute masuri de prevenire adecvate, corelate cu pericolele existente la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca.

Pentru a veni In sprijinul activitatii de conceptie si proiectare a echipamentelor tehnice si a fluxurilor tehnologice, normele prezinta un capitol cu masuri de securitate a muncii necesar a fi asigurate din faza de conceptie si proiectare, in scopul imbunatatirii nivelului de securitate in munca, pentru fiecare tehnologie sau procedeu de vopsire.

De asemenea, tinand cont de faptul ca activitatile de vopsire reprezinta procese cu potential ridicat de poluare a mediului inconjurator, la capitolul de proiectare a instalatiilor si echipamentelor tehnice, au fost incluse si masuri necesar a fi aplicate inca din faza de conceptie si proiectare a acestora, in scopul reducerii/eliminarii pericolului de poluare a mediului.

Normele mai cuprind o serie de anexe cu informatii utile necesare atat utilizatorilor de tehnologii de vopsire, cat si factorilor de conceptie si proiectare a acestora.

1. Prevederi generale

1.1.Continut. Scop. Domeniu de aplicare.

Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire cuprind masuri de prevenire a accidentarii in munca si imbolnavirii profesionale, luand in considerare pericolele specifice acestor activitati si cerintele desfasurarii proceselor de munca in conditii de securitate.

Art. 2. - Prevederile prezentelor norme se aplica activitatilor specifice de vopsire din domeniul constructiei de masini si constructiilor industriale sau civile, care se executa pe suprafete metalice, lemn, beton sau zidarie, indiferent de forma de proprietate sau de modul de organizare a acestor activitati.

1.2. Conexiunea cu alte acte normative

Art. 3. - Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii si Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice si anorganice.

Art. 4. - Organizarea si desfasurarea activitatilor de vopsire, inclusiv depozitarea, manipularea si transportul materialelor de vopsire, se vor efectua pe baza respectarii stricte a normelor PSI in vigoare.

Art. 5. - Pentru activitatile nespecifice care intervin in desfasurarea activitatilor de vopsire dar care nu constituie obiect de reglementare a prezentelor norme, se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru respectivele activitati*) .

1.3. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 6. - (1)La efectuarea operatiilor de vopsire vor fi repartizati numai lucratori care au corespuns controlului medical solicitat prin prevederile Ministerului Sanatatii, pentru lucrul in medii cu substante toxice.

(2) Se interzice repartizarea pentru efectuarea de operatii cu substante toxice a persoanelor sub varsta de 18 ani, a femeilor gravide si a celor aflate in perioada de alaptare.

*) NOTA: In anexa nr.1 se prezinta orientativ Lista normelor specifice de securitate a muncii, care, dupa caz, pot fi aplicate pentru activitatile nespecifice sau complementare vopsirii, in vederea asigurarii conditiilor de securitate a muncii.

Art. 7. - Se interzice lucrul persoanelor care prezinta alergii la unele substante. Acestea vor fi repartizate la alte operatii sau activitati.

Art. 8. - Toate persoanele care lucreaza in contact cu substantele toxice vor fi examinate medical periodic, conform instructiunilor Ministerului Sanatatii.

Art. 9. - Se interzice lucratorilor care prezinta leziuni ale pielii, mucoaselor etc. sa desfasoare activitati in prezenta substantelor toxice.

Art. 10. - Se interzice contactul prelungit sau frecvent al produselor de vopsire cu pielea sau mucoasele, inhalarea frecventa sau prelungita a vaporilor acestor produse, precum si ingerarea produselor.

1.4. Instruirea personalului

Art. 11. - Organizarea si desfasurarea activitatilor de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii se vor realiza conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 12. - Lucratorii vor fi instruiti asupra pericolelor pe care le prezinta pentru propria securitate si sanatate, substantele si instalatiile cu care lucreaza, precum si asupra masurilor de prevenire stabilite.

Art. 13. - Conducatorii locurilor de munca vor elabora instructiuni proprii, cuprinzand masurile concrete de securitate ce urmeaza a fi respectate in timpul efectuarii sarcinii de munca, precum si instructiuni pentru functionarea in deplina securitate a utilajelor si instalatiilor din exploatare care vor fi aduse la cunostinta lucratorilor.

Art. 14. - Lucratorii vor fi instruiti si asupra masurilor de autoprotectie pe care trebuie sa le aplice pentru a evita accidentarea si imbolnavirea profesionala, precum si pentru acordarea primului ajutor in cazul intoxicarii cu substante nocive.

Art. 15. - Masurile de prim ajutor se vor stabili, in functie de substantele utilizate, cu avizul medicului de specialitate, prin instructiuni proprii.

1.5. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 16. - (1)Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate, in raport cu riscurile existente se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat prin ordinul Ministrului Muncii si Protectiei Sociale, nr.225/21.07.1995.

(2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va face astfel incat acestea sa asigure protectia concomitenta a lucratorilor contra tuturor riscurilor existente In procesele concrete de vopsire.

(3) Sortimentele de echipament individual de protectie trebuie sa asigure si prevenirea unor accidente cu consecinte grave in caz de incendiu, prin respectarea urmatoarelor cerinte:

- sa nu formeze topitura;

- sa nu intretina arderea.

Art. 17. - Imbracamintea si incaltamintea utilizata in timpul lucrului vor fi antistatice; se interzice utilizarea imbracamintei sintetice sau de lana, generatoare de sarcini electrice.

Art. 18. - Se interzice executarea lucrarilor cu substante nocive fara purtarea echipamentului individual de protectie adecvat, specific fiecarei categorii de lucrari sau substante.

Art. 19. - Se interzice purtarea echipamentului individual de protectie in locurile amenajate pentru servirea mesei.

Art. 20. - (1)Echipamentul individual de protectie va fi depus in vestiare special amenajate. Se interzice scoaterea din unitate a echipamentului individual de protectie in vederea curatarii.

(2) La curatarea echipamentului individual de protectie, persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati de vopsire vor lua masuri de neutralizare a substantelor toxice aflate vizibil sau invizibil pe echipament.

1.6. Organizarea locului de munca si a activitatilor

Art. 21. - In incaperile in care se desfasoara activitati de preparare a vopselelor sau de vopsire propriu-zisa sunt interzise depozitarea alimentelor si servirea mesei.

Art. 22. - In spatiile de lucru in care se desfasoara activitati de vopsire se va mentine permanent curatenia.

Art. 23. - Substantele folosite in activitati de vopsire, cazute pe pardoseala, vor fi neutralizate cu materiale specifice fiecarei substante in parte, indicate de producator, dupa care vor fi evacuate si depozitate in spatii special amenajate.

Art. 24. - Pentru eliminarea posibilitatii de aparitie a electricitatii statice, pardoselile vor fi realizate din materiale antistatice.

Art. 25. - La locurile de munca, unde sunt posibile contaminari cu substante nocive se vor prevedea grupuri sanitare dotate cu dusuri prevazute cu apa rece si calda si dupa caz cu substante neutralizante.

Art. 26. - In toate cazurile efectuarii de lucrari cu substante care actioneaza asupra pielii si mucoaselor, lucratorii vor beneficia de substante neutralizante ale actiunii nocive, care se vor stabili, de la caz la caz, cu avizul medicului de specialitate. De asemenea, locurile de munca vor fi dotate cu truse de prim ajutor, al caror continut va fi stabilit cu avizul medicului de specialitate.

Art. 27. - Pentru servirea mesei si fumat se vor amenaja incaperi separate, prevazute cu surse de apa si substante neutralizante adecvate.

Art. 28. - Inainte de servirea mesei sau fumat, lucratorii se vor spala pe maini si pe fata si, in functie de caz, vor utiliza solutii neutralizante.

Art. 29. - Pentru evitarea surselor de aprindere, este interzisa folosirea flacarii deschise si a sculelor care produc scantei.

2. Depozitarea, transportul si manipularea vopselelor si materialelor auxiliare utilizate In procesul de vopsire

Depozitarea

Art. 30. - Produsele de vopsire se vor depozita in spatii distincte, inchise, ingradite, special amenajate si marcate corespuzator, in functie de natura materialelor.

Art. 31. - La amenajarea spatiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau explozibile, pe langa prevederile prezentelor norme se vor aplica si prevederile altor reglementari legale in vigoare referitoare la aceste substante (legi, decrete, norme PSI etc.) .

Art. 32. - Depozitarea produselor de vopsire se va face in spatii uscate, aerisite, asigurate, ferite de actiunea intemperiilor si radiatiilor solare, de sursele de foc deschis sau de alte surse de incalzire, temperatura cuprinsa intre 5 0 C si 25 0 C.

Art. 33. - Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, stabilita conform P118/83, va fi consemnata in specificatia tehnica aferenta produsului.

Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I si II se poate face in aceeasi cladire cu lichidele combustibile din clasele III si IV, cu conditia ca spatiile pentru lichidele din clasele I si II sa fie separate prin pereti antifoc de cele pentru lichidele din clasele III si IV.

Art. 34. - Usile spatiilor de depozitare vor fi inscriptionate cu indicatoare de avertizare asupra pericolelor existente, conform standardelor in vigoare si vor fi tinute sub cheie de catre un gestionar. Usile se vor deschide spre exterior.

Art. 35. - In spatiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacara deschisa, precum si accesul persoanelor straine.

Art. 36. - La depozitele de substante inflamabile, instalatiile electrice vor fi in constructie antiex.

Art. 37. - Depozitarea produselor se va face in recipiente perfect etanse, a caror integritate initiala va fi verificata si mentinuta prin manipulari atente, fara socuri mecanice.

Art. 38. - Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi, si vor fi prevazute cu etichete referitoare la continutul si denumirea chimica uzuala a produsului, data fabricarii si indicatoare de avertizare asupra pericolului pe care il prezinta.

Art. 39. - In spatiile de depozitare se va mentine curatenia, prin indepartarea imediata a oricaror scurgeri accidentale de produs, acestea prezentAnd In multe cazuri pericol de autoaprindere prin oxidare.

Art. 40. - In timpul depozitarii se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea diverselor categorii de produse, conform specificatiei tehnice si etichetarii, fiind interzisa depozitarea in aceeasi incapere a produselor incompatibile.

Art. 41. - In spatiile de depozitare se va asigura o circulatie adecvata a aerului, prin ventilare naturala organizata sau mecanica, in functie de caracteristicile substantelor depozitate si conform specificatiilor producatorului, pentru a fi mentinuta permanent o atmosfera fara noxe sau amestecuri explozive de vapori.

Art. 42. - Spatiile de depozitare vor fi dotate cu substante neutralizante pentru cazurile de scurgeri accidentale si cu mijloace adecvate de stins incendii, in functie de natura produselor stocate si de indicatiile specificatiilor tehnice aferente fiecarui produs privind stingerea incendiilor.

Art. 43. - Dezghetarea armaturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitelor se va face numai cu apa calda, aburi etc., fiind interzisa folosirea in acest scop a focului deschis.

Art. 44. - Demontarile, inlocuirile, reparatiile si alte operatii similare la pompe, robinete, conducte, rezervoare etc. din dotarea depozitelor, care impun folosirea focului deschis se vor efectua numai dupa obtinerea permisului de "lucru cu foc", oprirea si curatarea de produsele inflamabile a instalatiei respective si asigurarea tuturor masurilor ce se impun pentru prevenirea incendiilor sau exploziilor.

Art. 45. - Vopselele si diluantii vor fi depozitate in ambalaje metalice prevazute cu capace care se inchid etans si dotate cu manere.

Art. 46. - Dupa golire, ambalajele ce au continut materiale de vopsire vor fi depozitate in locuri special destinate In acest scop.

Transportul

Art. 47. - Transportul substantelor toxice, caustice, inflamabile sau explozibile de la depozite la locurile de munca se va face cu mijloace de transport adecvatespecificului substantei respective si tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit si numit in acest scop.

Art. 48. - In timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi asigurate impotriva rasturnarii.

Art. 49. - Se vor respecta indicatiile privind incompatibilitatea dintre diversele categorii de produse peliculogene si produse auxiliare, conform specificatiilor tehnice si etichetarilor, fiind interzis transportul acestor produse impreuna, in acelasi mijloc de transport (exemple: componenti acizi impreuna cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau sicativi metalici impreuna cu peroxizi organici sau cu alte substante oxidante etc.) .

Art. 50. - Se interzice transportul substantelor chimice in recipiente deschise si neprotejate.

Art. 51. - Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special, pentru transportul substantelor inflamabile si neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, in functie de natura produselor transportate si de indicatiile specificatiilor tehnice aferente fiecarui produs, privind stingerea incendiilor.

Art. 52. - Toate operatiile de manipulare a produselor de vopsire, precum si de distrugere a reziduurilor vor fi executate respectandu-se normele de prevenire a incendiilor si caracteristicile produsului din specificatia tehnica aferenta. Cisternele pentru transportul produselor inflamabile vor fi legate la pamant.

Art. 53. - Personalul care executa operatiile de manipulare, transport si depozitare va fi instruit cu privire la caracterul periculos al acestor produse si la riscul de incendiu, accidentare sau imbolnavire profesionala in caz de nerespectare a masurilor de prevenire stabilite prin normele specifice de securitate a muncii, normele PSI si instructiunile proprii.

Art. 54. - In timpul manipularii produselor de vopsire, lucratorii vor purta echipamentul individual de protectie adecvat pericolelor existente si stabilit prin instructiunile proprii.

Art. 55. - (1)Operatiile de transvazare a substantelor se vor efectua cu dispozitive speciale, astfel incat sa se evite contacul lucratorilor cu substantele respective sau inhalarea de vapori nocivi.

(2) La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura.

(3) La transvazarea substantelor inflamabile se va asigura scurgerea sub forma de jet continuu si nu sub forma de ploaie, pentru eliminarea posibilitatilor de aparitie a electricitatii statice.

Art. 56. - Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scAntei.

Art. 57. - Colectarea reziduurilor, carpelor, bumbacului, hartiei imbibate cu substante sau cu produse auxiliare se va face In recipiente speciale.

Art. 58. - (1)Cantitatile de substante si materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depasi cantitatile necesare unui schimb de lucru.

(2) In cazul in care necesitatile productiei impun scoaterea unor cantitati necesare pentru o zi de lucru, in sectiile de vopsire vor fi amenajate spatii speciale si mijloace tehnice care sa permita depozitarea temporara in conditii de securitate. Spatiile respective vor avea instalatie de ventilare mecanica proprie.

Art. 59. - In timpul manipularilor se vor evita deversarile si se va verifica inchiderea etansa a ambalajelor, care vor fi depuse in spatii special amenajate

3. Prepararea materialelor de vopsire

Art. 60. - Prepararea materialelor de vopsire (lacuri, vopsele etc.) se va efectua numai in spatii special amenajate, in functie de natura produselor si de tehnologia aplicata, cu respectarea normelor PSI in vigoare.

Art. 61. - Se interzice prepararea materialelor de vopsire in spatiile de depozitare ale acestora sau in alte spatii neamenajate pentru aceasta.

Art. 62. - Se interzice folosirea surselor incandescente, a focului deschis, fumatului etc. in incaperile in care se prepara vopselele.

Art. 63. - Usile incaperilor in care se prepara vopselele vor fi inscriptionate cu indicatoare de avertizare si de interdictie corespunzatoare.

Art. 64. - Incaperile in care se efectueaza prepararea si omogenizarea materialelor de vopsire vor fi prevazute cu instalatie de ventilare mecanica generala sau locala pentru captarea, filtrarea, neutralizarea si evacuarea noxelor precum si cu instalatie de ventilare mecanica generala pentru introducerea aerului proaspat (de compensare) . Incaperile vor fi dotate cu instalatii proprii de stins incendii.

Art. 65. - Materialele pentru vopsire se vor pastra numai in vase inchise. Dupa golire, acestea vor fi evacuate imediat din sectie, spalate si depozitate in locuri destinate acestui scop si care nu prezinta pericol de incendiu.

Art. 66. - La prepararea solutiilor se vor respecta instructiunile producatorului, privind proprietatile si toxicitatea substantelor utilizate.

Art. 67. - La prepararea oricaror solutii, prin simpla diluare sau prin amestec de mai multe substante, se va respecta ordinea stabilita prin tehnologie.

Art. 68. - In timpul prepararii solutiilor se interzice depasirea temperaturilor de regim ale procesului tehnologic si supraincalzirea locala a recipientelor.

Art. 69. - La incalzirea solventilor, temperatura lor nu trebuie ridicata peste valoarea temperaturii de fierbere.

Art. 70. - Se interzice folosirea pigmentilor albi pe baza de plumb drept componenti ai vopselelor, precum si a benzenului si a benzinei etilate ca diluanti.

Art. 71. - In cazul in care se mai utilizeaza ulei de in, ceara, colofoniu, se vor lua masuri impotriva imprastierii acestora prin stropire.

Art. 72. - Se interzise umplerea vasului de fiert mai mult de 3/4 din capacitatea lui si adaugarea de diluanti volatili in recipientul care se afla pe foc.

Art. 73. - La prepararea emailurilor de aluminiu, pulberea de aluminiu se va manipula cu precautie, pentru a nu se degaja in atmosfera.

Art. 74. - Pulberea de aluminiu aprinsa nu se va stinge cu apa, ci cu stingatoare de pulbere sau cu dioxid de carbon.

Art. 75. - Verificarea caracteristicilor solutiilor rezultate prin preparare se va efectua numai de catre personal calificat corespunzator si folosind aparatura si dispozitivele adecvate.

Art. 76. - Sunt interzise verificarile organoleptice (gustare, mirosire etc.) .

Art. 77. - In cazul in care prepararea solutiilor se realizeaza in statiile de preparare, se vor respectainstructiunile proiectantului referitoare la tehnologie si la functionarea utilajului.

Art. 78. - Instalatiile electrice aferente statiei de preparare vor fi in constructie antiex.

Art. 79. - Recipientele, vasele, conductele, rezervoarele si instalatiile pentru substante inflamabile vor fi legate la pamant si legate intre ele prin legaturi echipotentiale, pentru prevenirea aparitiei electricitatii statice.

Art. 80. - Se interzice orice improvizatie la instalatiile mecanice si electrice.

Art. 81. - Executarea, exploatarea si verificarea instalatiilor electrice se vor face conform standardelor de securitate a muncii in vigoare, privind functionarea in zone cu pericol de explozie.

Art. 82. - Vopselele si solventii nu se vor transporta prin conducte cu ajutorul aerului comprimat.

Art. 83. - Conductele pentru transportul vopselelor vor fi verificate pentru a fi etanse.

Art. 84. - In cazul schimbarii vopselei, utilajele si instalatiile folosite la prepararea ei se vor curata anterior.

Art. 85. - In cazul In care, accidental, se produc scurgeri de solutii se va efectua imediat curatarea si, dupa caz, neutralizarea si deversarea reziduurilor in canalele racordate la statia de neutralizare.

4. Pregatirea suprafetelor in vederea vopsirii

4.1. Procedee mecanice

4.1.1. Alicarea

Art. 86. - Operatiile de curatare a suprafetelor prin alicare se vor realiza in incaperi prevazute cu instalatii de ventilare mecanica pentru captarea si evacuarea noxelor degajate.

Art. 87. - Incaperile de lucru vor fi mentinute in depresiune pentru prevenirea patrunderii pulberilor degajate in incaperile invecinate.

Art. 88. - La instalatiile de curatare cu alice se va asigura etanseitatea spatiului de lucru, pentru a preveni proiectarea de particule si degajarile de praf.

Art. 89. - Inainte de Inceperea lucrului se vor verifica racordurile de aer comprimat.

Art. 90. - Conductele de aer comprimat si furtunurile aferente sistemelor pneumatice, trebuie sa corespunda debitelor si presiunii de lucru prescrise.

Art. 91. - Fixarea conductelor va fi asigurata prin coliere metalice rezistente.

Art. 92. - Se interzice utilizarea recipientelor tampon de aer comprimat improvizate, neautorizate ISCIR.

Art. 93. - Instalatia de ventilare va asigura filtrarea corespunzatoare a aerului incarcat cu pulberi astfel incat la evacuarea in atmosfera sa nu fie depasite concentratiile maxime admise, pentru prevenirea poluarii mediului inconjurator.

Art. 94. - Se interzice functionarea instalatiei de alicare cu usile deschise.

Art. 95. - Se interzice accesul lucratorilor in interiorul instalatiei de alicare in timpul functionarii dispozitivului de improscat alice.

Art. 96. - Usile de acces vor fi prevazute cu limitatoare de cursa care sa sesizeze deschiderea acestora si sa comande oprirea dispozitivelor de improscat alice.

Art. 97. - La curatarea cu alice a pieselor, efectuata in cabine de alicare, lucratorul va conduce jetul din afara cabinei, iar urmarirea procesului de alicare se va face printr-un vizor etans.

Art. 98. - Interiorul cabinei de alicare va fi iluminat corespunzator.

Art. 99. - Inlocuirea pieselor de uzura la instalatiile de curatare se va efectua de catre personal special instruit in acest scop si numai dupa ce aruncatoarele de alice au fost oprite, iar motoarele de antrenare a acestora si instalatia de aer comprimat au fost decuplate de la sursa de alimentare cu energie.

Art. 100. - Reglarea instalatiilor va fi executata de catre personal special instruit in acest scop.

Art. 101. - Personalul care lucreaza in interiorul incaperilor de curatare cu alice, va fi supravegheat prin vizoare speciale, montate in peretii incaperilor, de catre o persoana special numita in acest scop.

4.1.2. Slefuirea si polizarea

Art. 102. - Operatiile de slefuire, polizare si lustruire mecanica se vor efectua in incaperi separate.

Art. 103. - (1)Masinile sau instalatiile de slefuire, polizare si lustruire mecanica vor fi prevazute cu instalatii de ventilare mecanica locala.

(2) Dispozitivele de protectie (carcase) a zonelor de degajare a particulelor rezultate din procesele de lucru vor indeplini concomitent functia de protectie a lucratorilor contra particulelor din zona de lucru; dispozitivele de aspiratie locala vor fi racordate la instalatia de ventilare mecanica locala.

Art. 104. - Carcasele de protectie vor lasa libera numai partea de disc strict necesara lucrului, orientata intr-o directie nepericuloasa pentru operator.

Art. 105. - (1)Capetele axelor masinilor de slefuit vor fi protejate, daca depasesc cu mai mult de un sfert din diametrul lor piulita de strangere a discurilor.

(2) Capetele axelor masinilor de slefuit de dimensiuni nepericuloase (mai scurte de 50 mm) vor avea suprafetele netede si muchiile rotunjite.

Art. 106. - La masinile cu mai multe viteze de rotatie se interzice depasirea vitezei admise, in functie de dimensiunile discului sau saibei de polizat si a pieselor de prelucrat.

Art. 107. - Saibele confectionate din materiale moi vor avea gaura centrala protejata cu un material solid si rezistent pentru a nu se deforma in timpul lucrului si a nu produce accidentarea.

Art. 108. - La instalatiile automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor periilor sau benzilor abrazive se va executa numai de lucratori special instruiti in acest scop, dupa oprirea instalatiei.

Art. 109. - La instalatiile automate cu mai multe posturi de polizare alcatuind linii tehnologice, se va verifica existenta si functionarea sistemelor de alarma si blocare de-a lungul intregului perimetru al instalatiei, astfel incat in caz de necesitate, instalatia sa poata fi oprita din orice punct al ei.

Art. 110. - Dupa utilizarea pastelor de lustruit este obligatorie spalarea mainilor si a fetei.

Art. 111. - Masinile de slefuit vor fi prevazute cu iluminat local astfel amplasat incat filamentul sa nu fie vizibil.

Art. 112. - Se interzic fumatul, focul deschis si utilizarea surselor de caldura care pot provoca incendii, IntrucAt scamele degajate din procesele de prelucrare sunt inflamabile.

4.2. Procedee chimice

4.2.1. Degresarea in solventi organici si in produse petroliere

Art. 113. - Se interzice utilizarea solventilor organici inflamabili in incaperi neamenajate, In conformitate cu prevederile normelor PSI In vigoare.

Art. 114. - Operatiile de degresare cu solventi organici se vor efectua in locuri special amenajate pentru aceasta.

Art. 115. - Operatiile de degresare in tricloretilena sau percloretilena se vor efectua cu utilaje carcasate care sa nu permita degajare cu vapori.

Art. 116. - Se interzice folosirea tricloretilenei si percloretilenei in utilaje deschise, in incaperi inchise, neventilate.

Art. 117. - Se interzice efectuarea operatiilor de degresare in atmosfera umeda sau in apropierea surselor de lumina, foc si caldura puternica.

Art. 118. - Se interzice depasirea temperaturilor de descompunere pentru percloretilena (peste 150 0 C) si pentru tricloretilena (peste 120 0 C) .

Art. 119. - In incaperile in care se lucreaza cu tricloretilena sunt interzise focuri deschise si scantei.

Art. 120. - Se interzice degresarea in tricloretilena a pieselor care prezinta pe suprafete span sau pulberi de metale usoare.

Art. 121. - (1)Incaperile in care se desfasoara operatii de degresare cu tricloretilena vor fi prevazute cu instalatii de ventilare mecanica locala suplimentara, avand dispozitivele de aspiratie locala pentru captarea noxelor amplasate la nivelul pardoselii, vaporii de tricloretilena fiind mai grei decat aerul.

(2) In aceste incaperi se va mentine un regim de depresiune fata de incaperile invecinate.

Art. 122. - (1)La baile de degresare cu tricloretilena sau percloretilena, pornirea incalzirii se va face numai dupa inceperea racirii zonei de condensare a vaporilor.

(2) Temperatura solventului va fi reglata automat pentru a se mentine in limite stranse, prevazandu-se pe langa sistemul de incalzire a lichidului si sisteme de racire.

Art. 123. - Se va verifica sistemul de interblocare Intre functionarea sistemului de ventilare aferent utilajului si dispozitivele de acces la baia de degresare pentru introducerea si evacuarea pieselor.

Art. 124. - Piesele degresate sau uscate in tricloretilena sau percloretilena nu vor fi scoase din baile sau instalatiile respective decat dupa uscarea completa. Continutul bailor va fi evacuat intr-un bazin de serviciu, pentru golire rapida.

Art. 125. - Se interzice lucrul cu tricloretilena a unei singure persoane. In incaperea respectiva trebuie sa existe si alte persoane, pentru acordarea primului ajutor In caz de necesitate.

Art. 126. - Capacele (usile instalatiei) vor fi inchise in permanenta, cu exceptia timpului necesar incarcarii sau descarcarii pieselor.

Art. 127. - Spalarea manuala a pieselor mari, in afara instalatiilor speciale de degresare este permisa numai in conditiile in care se folosesc cantitati reduse de solutiicombustibile (maximum 5 l) , cu asigurarea masurilor de prevenire si stingere a incendiilor.

4.2.2. Degresarea chimica

Art. 128. - Se interzice degresarea chimica fara functionarea instalatiilor de ventilare mecanica locala aferente bailor.

Art. 129. - In cazul agitarii bailor cu aer, debitul de aer va fi astfel reglat incat sa se evite stropirea lucratorilor cu solutii alcaline.

Art. 130. - Introducerea si scoaterea pieselor din bai se vor face lent, pentru a evita stropirea lucratorilor cu substante alcaline.

Art. 131. - Golirea bailor fierbinti la statia de neutralizare a apelor se va face numai dupa racire.

4.2.3. Decaparea chimica

Art. 132. - Se interzice lucrul fara functionarea instalatiilor de ventilare mecanica locala, exceptand baile care contin solutii foarte diluate (sub 1% acid) .

Art. 133. - Exploatarea bailor cu continut acid, calde sau reci, precum si atingerea pieselor umezite cu solutii acide se vor face in asa fel incat sa fie evitat contactul direct al solutiilor cu pielea.

Art. 134. - La toate baile de decapare nu se vor depasi temperaturile prevazute de tehnologie, pentru fiecare solutie acida in parte.

Art. 135. - Curatarea acidului azotic de pe pardoseli precum si a vaselor de acid azotic, se va face numai cu apa curata, fiind interzisa utilizarea altor substante sau materiale (rumegus, paie, calti, pamant etc.) .

Art. 136. - La terminarea lucrului, vasele sau baile cu acid azotic concentrat sau amestecuri concentrate cu acid azotic vor fi bine acoperite.

Art. 137. - Se interzice aplecarea lucratorilor deasupra bailor de decapare.

Art. 138. - Golirea bailor care lucreaza la temperaturi superioare temperaturii mediului ambiant, se va face numai dupa racire.

5. Procedee de vopsire

5.1. Prevederi comune tuturor procedeelor de vopsire

Art. 139. - Punerea in functiune a sectiilor sau atelierelor de vopsire se va realiza numai dupa efectuarea probelor de receptie, in cursul carora se va verifica functionarea tuturor mijloacelor si dispozitivelor prevazute prin proiectele respective.

Art. 140. - Se interzice punerea in functiune a utilajelor de vopsire fara functionarea statiei de neutralizare, indiferent de capacitatea sau volumul acestora sau de natura produselor de tratat.

Art. 141. - Se interzice desfasurarea proceselor tehnologice fara functionarea instalatiilor de ventilare.

Art. 142. - Cel putin o data pe luna se va face o verificare completa a instalatiilor de ventilare, urmarindu-se eficienta acestora si respectarea parametrilor prevazuti prin cartea tehnica a instalatiilor.

Art. 143. - In cazul in care se constata scaderea eficientei instalatiilor de ventilare, se vor efectua curatarea adecvata, repararea sau inlocuirea, dupa caz, a unor elemente ale acestora.

Art. 144. - In incaperile de lucru se interzice accesul persoanelor care nu au atributii in cadrul procesului respectiv.

Art. 145. - Se interzice depozitarea materialelor combustibile pe o raza de 10 m de la accesul la utilajele de vopsire.

Art. 146. - Usile incaperilor de lucru vor fi prevazute cu indicatoare de avertizare contra pericolului existent, conform standardelor in vigoare si se vor deschide spre exterior.

Art. 147. - Caile de acces si circulatie vor fi mentinute permanet libere si curate.

Art. 148. - Se interzice Inceperea lucrului precum si reluarea lucrului dupa orice intrerupere, fara ventilarea completa timp de cel putin 5 minute a incaperilor in care se desfasoara procesele tehnologice.

Art. 149. - Ori de cate ori survin scurgeri, stropiri sau varsari de solutii pe pardoseala, se va proceda imediat laindepartarea acestora cu mijloace adecvate substantelor respective.

Art. 150. - Dupa spalarea pardoselilor, apele de spalare vor fi dirijate la canalele de scurgere racordate la statia de neutralizare, in functie de natura solutiei.

Art. 151. - In cazul in care nu se poate asigura ventilarea locului de munca, se admite efectuarea de lucrari de vopsire in camere cu un volum de cel putin 30 m3 si cu o suprafata de 10 m2, cu conditia sa se respecte concentratiile admise de substante toxice in atmosfera zonei de munca. In acest caz lucratorul poate lucra fara echipament de protectie a cailor respiratorii.

Art. 152. - In atelierul de vopsire se va asigura o temperatura de minim 160 - 180 C.

Art. 153. - Golirea utilajelor se va realiza numai cu avertizarea personalului statiei de tratare a apelor uzate, pe baza unui program stabilit in functie de schema de tratare a apelor.

Art. 154. - La semnalizarea sau anuntarea de catre personalul statiei de tratare a apelor uzate, a unei defectiuni la statia de tratare, se va intrerupe lucrul pana la efectuarea reparatiilor necesare.

Art. 155. - In atelierele de vopsire se vor respecta toate masurile de electrosecuritate prevazute prin standardele in vigoare.

Art. 156. - In incaperile de lucru si la operatiile tehnologice care prezinta pericol de incendiu sau explozie, se interzic fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, precum si producerea de scantei. In acest scop se vor instala indicatoare de interdictie.

Art. 157. - Instalatia electrica de semnalizare in caz de incendiu, aferenta atelierelor de vopsire, va fi racordata la remiza PSI.

Art. 158. - Pentru lucrarile de vopsitorie ce se executa la inaltimi mai mari de 2 m, unde nu sunt scari si platforme cu balustrada, lucratorii se vor asigura impotriva caderii cu centuri de siguranta legate de elementele fixe ale constructiei.

Art. 159. - Scarile si schelele de pe care se executa operatiile de vopsire, vor fi asigurate impotriva alunecarii sau deplasarii si vor fi construite din materiale rezistente la foc.

Art. 160. - Utilajele de vopsire vor fi prevazute cu mijloace de stins incendiul,amplasate in zone usor accesibile.

Art. 161. - In apropierea locului de munca se vor afla paturi din material necombustibil, pentru stingere, in cazul aprinderii echipamentului de lucru. Paturile se vor pastra in ambalaje care le vor proteja impotriva imbibarii cu praf si vapori inflamabili.

Art. 162. - Materialele pentru vopsire vor fi pastrate in vase bine inchise; deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu provoaca scantei.

Art. 163. - Materialele reziduale rezultate din operatiile de vopsire, sub forma de vopsea uscata, materialele rezultate de la curatarea sculelor, reziduurile de vopsea de la hidrofiltre etc., vor fi colectate in recipiente etanse, care vor fi amplasate In locuri special amenajate.

Art. 164. - La locurile de munca se admite pastrarea numai a unor cantitati de lacuri, vopsele, solventi etc., necesare unui schimb de lucru.

Art. 165. - Se interzice lucrul fara echipamentul individual de protectie prevazut pentru fiecare categorie de lucrari, prin instructiunile propri

Art. 166. - Se interzice lucrul cu hainele imbibate cu substante inflamabile.

Art. 167. - Se interzice personalului din vopsitorii sa se apropie de sursele de caldura cu foc deschis, In echipamentul de lucru.

Art. 168. - Se interzice purtarea lenjeriei de corp din fibre sintetice.

Art. 169. - Repararea cabinelor si platformelor de vopsire, precum si a instalatiilor aferente se va executa numai de catre lucratori cu calificare corespunzatoare, special instruiti in acest scop.

Art. 170. - Revizia si repararea utilajelor si instalatiilor de vopsire se vor efectua numai cand acestea sunt oprite, golite si curatate de resturile de vopsea.

Art. 171. - Instalatiile de vopsire si uscare vor fi intretinute conform graficului de revizii si reparatii intocmit special in acest scop, pe baza instructiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj si care va fi afisat, cunoscut si respectat.

Art. 172. - (1)Inainte de inceperea operatiilor de reparatii, sudura, taiere, se vor scoate din instalatiile si atelierele de vopsire lacurile, vopselele, diluantii etc., si se vor curata spatiile de reziduurile inflamabile.

(2) Instalatiile electrice aferente se vor scoate de sub tensiune.

(3) Instalatia de ventilare va functiona permanent pe toata durata reparatiilor.

(4) Echipa care executa reparatia va obtine in prealabil permisul de "lucru cu foc", in care se vor preciza masurile de securitate pentru prevenirea exploziilor si a accidentelor.

Pentru instalatiile si procedeele speciale de vopsire se vor elabora instructiuni proprii de lucru, pe baza instructiunilor proiectantului si furnizorului de utilaj.

Art. 173. - Pentru lucrarile de vopsire care se executa la exterior (in aer liber) se vor intocmi instructiuni proprii, dupa caz, la nivelul fiecarui agent economic.

5.2. Vopsirea prin pulverizare

Art. 174. - Vopsirea prin pulverizare in scopuri industriale se va executa in cabine sau pe platforme prevazute cu ventilare mecanica pentru eliminarea vaporilor de solventi.

Art. 175. - Vopsirea prin pulverizare in afara utilajelor speciale este admisa numai daca se executa ocazional si cu un consum de materiale mai mic de 10 l pe schimb si 20 gr/h/mc de incapere, asigurandu-se in timpul vopsirii o ventilare corespunzatoare.

Art. 176. - Vopsirea in interiorul cladirilor sau halelor, prin pulverizare se va efectua astfel incat sa nu se creeze acumulari periculoase de reziduuri dispersate, asigurandu-se o circulatie a curentilor de aer prin ventilare naturala sau mecanica, dupa caz.

Art. 177. - Se interzice aplicarea vopselelor pe baza de miniu si sulfat de plumb prin pulverizare.

Art. 178. - Se interzice vopsirea prin pulverizare, fara functionarea integrala a utilajelor si instalatiilor conexe (perdele de apa, filtre, ventilatoare etc.)

Art. 179. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa, utilajele electrice trebuie sa fie in constructie inchisa cu gradul de protectie de cel putin IP 2X, folosirea celor in constructie deschisa fiind admisa numai daca s-au luat toate masurile pentru ca toate piesele aflate sub tensiune sa fie inaccesibile unei atingeri neintentionate.

Art. 180. - La executarea operatiilor la care exista pericolul de atingere directa, trebuie sa se utilizeze mijloace individuale de protectie verificate.

Art. 181. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta, toate instalatiile electrice care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie sa fie conectate la instalatia de protectie prin legare la pamant.

Art. 182. - La executarea tuturor operatiilor la care exista pericolul de atingere indirecta, echipamentele sau instalatiile electrice vor fi legate la pamant.

Art. 183. - Spatiile de lucru pentru pulverizarea lacurilor pe baza de nitroceluloza vor avea sistem de ventilare de evacuare separat fata de cele pentru pulverizarea lacurilor poliesterice.

Art. 184. - Se interzice folosirea gazelor combustibile la pulverizare.

Art. 185. - La schimbarea sistemului de vopsire, de lacuire etc., toate instalatiile si utilajele de pregatire, aplicare, uscare etc., vor fi in prealabil curatate de orice depuneri anterioare.

Art. 186. - Se interzice lucratorilor care lucreaza cu pistoale de pulverizare, sa indrepte jetul asupra altor persoane.

Art. 187. - Furtunurile de inalta presiune, utilizate pentru materialele inflamabile si combustibile, la pulverizarea fara aer, vor fi verificate inainte de fiecare pulverizare si intretinute corespunzator.

Art. 188. - Furtunurile si echipamentele de vopsire vor fi depozitate astfel incat, in eventualitatea unor scurgeri sau distrugeri, materialul de aplicat sa nu curga intr-un spatiu unde sa constituie sursa de aprindere.

Art. 189. - Curatarea interiorului, a filtrelor uscate si a tubulaturii de ventilare, aferenta cabinelor si platformelor de vopsire, se va efectua pe baza graficelor interne, in conformitate cu indicatiile proiectantului sau furnizorului de utilaj.

Art. 190. - Ori de cate ori este nevoie, se va face curatenia completa a atelierului de vopsitorie. Sculele si dispozitivele utilizate pentru curatenie vor fi confectionate din materiale care nu produc scantei.

Art. 191. - Ori de cate ori se constata imbacsirea filtrului de la utilajul de vopsire, acesta va fi inlocuit, fiind interzisa inlocuirea materialului de filtrare cu un alt material decat cel prevazut in cartea tehnica.

5.3. Vopsirea electrostatica

Art. 192. - Vopsirea in camp electrostatic se poate face cu instalatii portabile, cu actionare manuala a pistolului, in care caz, curentul maxim de scurtcircuit nu va depasi 0,2 mA sau in instalatii cu flux continuu si actionate de la un panou de comanda.

Art. 193. - Circuitele electrice nu trebuie sa produca scantei care sa duca la aprinderea amestecului vapori - aer.

Art. 194. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate electric numai conditionat de un sesizor care controleaza alimentarea cu vopsea.

Art. 195. - Piesele ce urmeaza a fi vopsite, vor fi mentinute in contact metalic cu conveiorul sau alt suport legat la pamant. Dispozitivele de prindere a pieselor se vor curata, dupa caz, pentru a asigura un contact corect.

Art. 196. - Lucratorii care efectueaza operatii de pulverizare in camp electrostatic, vor fi dotati cu echipament individual de protectie antistatic.

Art. 197. - Cabinele de vopsire electrostatica automata vor fi prevazute cu instalatii de ventilare, instalatii de stingere cu dioxid de carbon si instalatii de intrerupere a campului electrostatic in cazul procedurii scanteilor. De asemenea, vor fi legate la centura de impamantare toate elementele metalice ale cabinei.

Art. 198. - La vopsirea in camp electrostatic a pieselor, furnizorul utilajului va da instructiuni detaliate de utilizare care vor cuprinde masuri de protectie, ce se vor afisa la locul de munca. De asemenea, se vor afisa instructiuni de prim ajutor In caz de electrocutare.

Art. 199. - La vopsirea in camp electrostatic, conducatorii locurilor de munca vor lua masuri pentru prevenirea acumularii de sarcini electostatice, pe diverse suprafete din zona de aplicare a vopselei (piese, persoane fizice, pardoseli etc.)

Vopsirea In pat fluidizat

Art. 200. - Instalatiile de acoperire cu material combustibil in pat fluidizat electrostatic, vor fi prevazute cu instalatii de inalta tensiune, astfel incat orice descarcare produsa sa nu conduca la aprinderea amestecului pulbere-aer.

Art. 201. - Piesele ce urmeaza a fi acoperite vor fi mentinute in contact electric (cel putin de 1 M? ) cu conveiorul sau alt sistem de transport, in vederea asigurarii legarii la pamant.

Art. 202. - Dispozitivele de suspendare vor fi In mod regulat curatate. Suprafetele de contact vor fi ascutite sau prevazute cu muchii.

5.4. Vopsirea prin imersie

Art. 203. - Baile de imersie vor fi prevazute cu mijloace de stins incendii corespunzatoare materialului continut.

Art. 204. - In timpul nefunctionarii, baile de imersie prevazute cu capac vor fi acoperite, iar cele prevazute cu sisteme de golire rapida vor fi evacuate intr-un bazin de serviciu. Baile de imersie vor fi prevazute cu sistem de supraveghere a concentratiei solventului.

Art. 205. - In cazul In care procesul tehnologic impune amplasarea bailor de imersie in spatiul comun cu alte ateliere, se interzice depozitarea de materiale combustibile pe o raza de 10 m, iar pe o raza de 6 m se interzice lucrul cu foc deschis sau producerea de scantei.

Art. 206. - In cazul in care tehnologia impune imersarea manuala a pieselor, se vor lua toate masurile PSI in vigoare.

Grunduirea electroforetica

Art. 207. - Se interzice accesul personalului in incinta de lucru a baii de grunduire electroforetica, in timpul functionarii instalatiilor tehnologice.

Art. 208. - Dispozitivele de suspendare a pieselor vor fi periodic curatate, pentru asigurarea unui contact corespunzator.

Art. 209. - Intretinerea si reparatia instalatiei, se vor realiza de catre utilizatorul acesteia, cu respectarea stricta a instructiunilor proiectantului de utilaj.

Art. 210. - Intretinerea si reparatia instalatiei, se vor realiza de catre personal calificat si instruit in acest scop.

5.5. Vopsirea cu pensula

Art. 211. - Vopsirea cu pensula se poate executa si in hale de lucru cu alt specific, cu conditia ca in apropiere sa nu existe surse de aprindere, iar ventilarea generala a halei sa asigure respectarea concentratiei admisibile in zona de lucru.

6. Uscarea pieselor vopsite

Art. 212. - Uscarea naturala a pieselor vopsite in atmosfera atelierului de vopsire, se poate face numai daca instalatia de ventilare asigura nedepasirea concentratiei admise a vaporilor de solvent in atmosfera zonei de lucru.

Art. 213. - Camerele si tunelurile de uscare vor avea montate la loc vizibil placute indicatoare in care vor fi precizate in mod obligatoriu:

a) temperatura maxima de uscare;

b) cantitatea maxima de solvent degajata pe ora;

c) natura solventului.

De asemenea, se vor prevedea sisteme de semnalizare acustica si optica a parametrilor.

Art. 214. - Personalul care lucreaza la uscatoarele cu becuri incandescente ( cu raze infrarosii) va fi dotat cu ochelari de protectie cu filtre corespunzatoare pentru protectia ochilor impotriva actiunii daunatoare a razelor infrarosii.

Art. 215. - Uscatoarele cu becuri incandescente vor fi astfel construite, incat sa nu permita scurgerea picaturilor de vopsea pe lampile incandescente.

Art. 216. - Pe tunelurile de uscare si pe uscatoarele-camera vor fi afisate la loc vizibil instructiuni de exploatare si intretinere intocmite de utilizatorul acestora, pe baza instructiunilor proiectantului sau furnizorului de utilaj. Uscatoarele-camera vor avea ferestre sau clapete de siguranta care sa se deschida in afara la o suprapresiune usoara.

7. Tratarea apelor reziduale rezultate din procesele tehnologice

Art. 217. - Functionarea si intretinerea statiei de tratare a apelor reziduale se vor face in conformitate cu regulamentul de exploatare.

Art. 218. - Schema de colectare si tratare a apelor reziduale, precum si regulamentul de exploatare al statiei de tratare ape reziduale vor fi aduse la cunostinta intregului personal lucrator al statiei si vor fi afisate la loc vizibil.

Art. 219. - Orice modificari, completari sau adaptari ale instalatiei tehnologice, se vor face cu avizul proiectantului.

Art. 220. - In cadrul statiei, rezervoarele cu reactivi si rezervoarele de neutralizare vor fi acoperite si puse sub depresiune. Rezervoarele vor fi etichetate in functie de continut si tipul de reactie ce are loc in fiecare rezervor.

Art. 221. - Conductele de ape uzate, de reactivi si de fluide energetice vor fi marcate distinct, in functie de natura fluidului, prin benzi colorate de 150 mm la maximum 2,0 m, in aliniament si in mod obligatoriu la coturi, ramificatii, armaturi si racorduri, conform standardelor In vigoare.

Art. 222. - Pentru ca apele sa ajunga corect in rezervoarele destinate, circuitele de fluide vor fi verificate in conformitate cu instructiunile de lucru.

Art. 223. - Bazinele de colectare a apelor de spalare in vederea neutralizarii, vor fi prevazute cu balustrade de protectie si indicatoare de avertizare asupra pericolului existent.

Art. 224. - Prepararea reactivilor se va face sub supravegherea tehnologului statiei.

Art. 225. - La inceputul schimbului se va verifica functionarea dispozitivelor, armaturilor, rampelor si AMC-urilor.

Art. 226. - In cadrul statiei de tratare a apelor reziduale se va respecta graficul de revizii si reparatii intocmit.

Art. 227. - In cazul unei avarii la statia de tratare a apelor reziduale, se va anunta imediat tehnologul statiei, se va inchide vana generala de alimentare cu apa a sectiei de vopsitorie si se va proceda in conformitate cu instructiunile proprii, elaborate de unitati pentru cazuri de avarii si lichidarea urmarilor acestora.

Art. 228. - In timpul lucrului, se vor evita scurgerea, stropirea sau varsarea pe pardoseala a solutiilor. La orice stropire sau scurgere accidentala de solutii, se vor lua imediat masuri de indepartare si neutralizare.

Art. 229. - Instalatia de ventilare va functiona la parametrii stabiliti prin cartea tehnica.

Art. 230. - Personalul lucrator din cadrul statiilor de tratare a apelor reziduale va fi instruit si verificat asupra cunoasterii urmatoarelor:

a) schema tehnologica a statiei, constructia si functionarea tuturor elementelor instalatiei;

b) provenienta si caracteristicile apelor uzate;

c) sensul, fluxul operatiilor de tratare a apelor uzate;

d) conditiile de calitate impuse la evacuarea apelor uzate.

8. Prevederi de proiectare

Art. 231. - In activitatea de conceptie si proiectare a proceselor tehnologice de vopsire se vor respecta prevederile Normelor generale de protectia muncii, normelor PSI in vigoare, normelor specifice de securitate a muncii pentru activitati de vopsire, precum si prevederile standardelor de securitate a muncii.

Art. 232. - Prevederile din acest capitol constituie cerinte minime de proiectare in vederea asigurarii nivelului de securitate necesar in cadrul activitatii de vopsire, luand in considerare pericolele existente si nu exclud prevederea oricaror altor solutii, pe baza evolutiei stiintei si tehnologiei in domeniu, pentru imbunatatirea nivelului de securitate in activitatea de vopsire.

8. l. Cerinte privind amplasarea, constructia si amenajarea incaperilor destinate desfasurarii proceselor de vopsire

Art. 233. - Incaperile destinate activitatilor de vopsire vor fi prevazute cu acoperis de tip usor.

Art. 234. - La amplasarea incaperilor in care se desfasoara procese de vopsire se vor respecta urmatoarele prevederi:

a) se interzice amplasarea acestor incaperi la subsolul cladirilor;

b) amplasarea se va face, in cazul cladirilor cu un singur nivel, spre partea exterioara a cladirii, iar in cazul cladirilor cu mai multe nivele, la ultimul etaj.

Art. 235. - Pardoselile din vopsitorii si din subsectiile auxiliare vor fi construite din materiale care nu produc scantei prin frecare sau lovire si sunt rezistente la actiunea solventilor organici, acizilor, si alcaliilor, precum si materiale nealunecoase, care se curata usor.

Art. 236. - Drumurile si caile de acces vor fi dimensionate in functie de procesul tehnologic si de mijloacele de transport utilizate.

Art. 237. - Atelierele de vopsire vor fi separate fata de depozite sau alte hale prin pereti rezistenti la foc.

Art. 238. - In cazul In care sistemul de conveioare aferent liniei de vopsire se extinde si in alte hale, trecerea se va realiza printr-un tunel de legatura prevazut cu sprinklere, de o parte si de alta a peretelui.

Art. 239. - Incaperile de lucru vor fi prevazute cu spatii pentru depozitarea pieselor de vopsit in vederea incarcarii sau descarcarii acestora.

Art. 240. - Statia de neutralizare aferenta atelierului de vopsire se va amplasa, de obicei, la subsolul halei de vopsire.

8.2. Cerinte privind proiectarea utilajelor

Art. 241. - Utilajele electrice vor fi in constructie antiexploziva.

Art. 242. - In cadrul liniilor tehnologice, utilajele vor fi dispuse in sensul fluxului tehnologic, astfel incat sa se evite miscarile inutile de deplasare a pieselor de vopsit.

Art. 243. - Utilajele de vopsire vor fi prevazute cu mijloace de stins incendii, amplasate in locuri usor accesibile.

8.2.1. Vopsirea prin imersie

Art. 244. - Baile de vopsire prin imersie in lichide inflamabile, amplasate in linii tehnologice deservite de transportor suspendat vor fi carcasate, ventilate, fiind interzisa prevederea de locuri de munca in interiorul carcasei.

Art. 245. - Baile sub 2 m3 capacitate vor fi prevazute cu capace care sa se inchida, in caz de aprindere a vopselei din baie.

Art. 246. - Baile cu capacitate de peste 2 m3 sau cele deservite de transportor suspendat vor fi prevazute cu sistem de golire rapida cu respectarea normelor PSI.

8.2.2. Vopsirea prin pulverizare

Art. 247. - Standurile, cabinele si platformele de vopsire vor fi executate din materiale necombustibile si usor de curatat si vor fi dotate cu mijloace de stingere a incendiilor, corespunzatoare procesului tehnologic si substantelor utilizate.

Art. 248. - Locul de lucru in cabina va avea o latime minima de 1500 mm (distanta de la peretele cabinei din spatele lucratorului pana la suprafata piesei) .

Art. 249. - Captarea vaporilor de solvent si a particulelor de vopsea formate in timpul pulverizarii se va efectua la partea inferioara, prin gratarele amenajate in pardoseala standului cabinei sau platformei.

8.2.3. Vopsirea In cAmp electrostatic

Art. 250. - Cabinele de vopsire electrostatica automate vor fi prevazute cu instalatii de ventilare, instalatii de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon si instalatii de intrerupere a campului electrostatic in cazul producerii de scantei.

Art. 251. - Elementele metalice ale cabinei vor fi legate la pamant.

Art. 252. - Usile de la cabinele de vopsire automate vor avea blocaj electric pentru a nu permite accesul in interior, in timp ce instalatia se afla sub tensiune si semnalizare de avertizare (optica sau acustica) .

Art. 253. - Posturile de lucru vor fi construite din materiale ale caror suprafete sa nu permita acumularea de sarcini electrostatice.

Art. 254. - Toate deschiderile din peretii cabinelor sau posturilor de lucru prevazute pentru intrarea si iesirea pieselor de vopsit, trebuie sa fie cat se poate de mici astfel incat sa nu permita accesul personalului.

Art. 255. - Pardoseala, in interiorul postului (amplasamentului) in care isi desfasoara, in mod normal, activitatea lucratorul, trebuie sa fie antistatica.

Art. 256. - Sistemul de ventilare de evacuare va fi interconectat cu echipamentul de pulverizare electrostatica astfel ca pulverizarea sa fie efectuata numai cand ventilarea de evacuare este in functiune.

Art. 257. - Cabinele sau posturile de pulverizare vor fi astfel concepute incat scamele sa nu se acumuleze pe margini, praguri sau pe fundurile cabinelor.

Art. 258. - Pe cat posibil lucratorul va fi amplasat in exteriorul postului sau cabinei de pulverizare, iar pulverizarea se va realiza printr-o deschidere cu cele mai mici dimensiuni pentru aceasta activitate.

Art. 259. - In interiorul postului de pulverizare se va evita prezenta suprafetelor conductoare mari, izolate la pamant.

Art. 260. - Toate capsularile conductoare ale echipamentului electric si toate structurile conductoare precum pardoselile, peretii, tavanele, barierele, transportoarele, piesele de vopsit, recipientele etc., plasate in interiorul amplasamentului de lucru, precum si borna depamant a generatorului de inalta tensiune, vor fi conectate la sistemul de legare la pamant al alimentarii electrice.

Art. 261. - Balansierele si carligele de suspendare metalice trebuie astfel concepute, incat sa asigure o permanenta punere la pamant a pieselor de vopsit.

Art. 262. - Tubulatura de ventilare trebuie sa fie dintr-un material care nu propaga arderea si a carui suprafata sa nu permita acumularea sarcinilor electrostatice. Ea trebuie sa fie suficient de rigida, cat se poate de scurta si fara curburi in unghi ascutit, care ar putea provoca reduceri locale ale vitezei aerului si ar permite depunerea pulberilor.

Art. 263. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual vor fi alimentate electric numai conditionat de un sesizor, care conditioneaza alimentarea cu vopsea.

Art. 264. - MAnerul pistolului de pulverizare va fi legat la pamant printr-o legatura metalica si va fi astfel construit incat lucratorul, in pozitia de lucru normala, sa aiba contact electric bun cu manerul pistolului legat la pamant, pentru prevenirea formarii de sarcini electrostatice pe corpul acestuia (al lucratorului) .

Art. 265. - Instalatia de pudraj electrostatic va fi echipata cu dispozitiv de detectie instantanee a flamei si de stingere a acesteia, amplasat in vecinatatea pistolului de pulverizare.

Art. 266. - Energia de punere in functiune a instalatiei de pudraj electrostatic nu trebuie sa depaseasca 5 mJ.

Art. 267. - Elementele instalatiei de pudraj electrostatic aflate sub tensiune vor fi amplasate astfel incat sa fie prevenita producerea de scantei.

Art. 268. - Cabina si instalatiile anexe (canalizare, ventilare etc.) vor fi echipate cu dispozitive de descarcare si/sau eliminare a presiunii de explozie, astfel ca presiunea de explozie sa fie redusa la valoarea de sub 1 bar.

Art. 269. - Instalatia de pudraj electrostatic va fi dotata cu agent extinctor cu actiune ultrarapida, care sa stopeze flama din faza incipienta. Agentul extinctor ales trebuie sa nu contribuie la perturbarea procesului tehnologic si sa nu conduca la cresterea toxicitatii in atmosfera de lucru.

Art. 270. - Cabinele de vopsire prin pudraj electrostatic vor fi dotate cu sisteme de comanda care sa asigure intreruperea operatiei de pulverizare pe toata durata procesului de stingere.

Art. 271. - Instalatiile de vopsire electrostatica cu materiale combustibile in pat fluidizat, vor fi prevazute cu instalatii de inalta tensiune, astfel incat orice descarcare produsa sa nu aiba o intensitate suficienta pentru aprinderea amestecului pulbere-aer si nici sa rezulte un soc periculos.

8.2.4. Uscarea pieselor vopsite

Art. 272. - Uscarea artificiala a pieselor vopsite se va face in camere sau tunele de uscare prevazute cu sistem de ventilare de evacuare a solventilor evaporati in timpul uscarii.

Art. 273. - Pentru a se evita evaporarea brusca a solventului in camerele sau tunelele de uscare, spatiul dintre cabina de vopsire si uscator va fi completat cu un tunel neventilat, care sa asigure un timp de evacuare la temperatura ambianta de minimum 7 minute.

Art. 274. - In cazul aplicarii metodei de lucru stationare, evaporarea se poate realiza in cabine de vopsire, astfel incat sa se obtina in uscator o concentratie a vaporilor de solvent sub limita inferioara de explozie (LIE) .

Art. 275. - Toate conductele de evacuare vor fi prevazute cu palpatoare de presiune care sa comande oprirea incalzirii, iar in cazul instalatiilor cu functionare continua, sa comande atat oprirea admisiei de aer comprimat, cat si oprirea conveiorului.

Art. 276. - (1)Uscatoarele vor fi prevazute cu clapete de reglaj pe conductele de evacuare, respectiv pe cele de aer proaspat.

(2) Clapetele vor fi executate astfel incat sa nu poata obtura complet sectiunea de trecere.

(3) In pozitia de obturare maxima, clapetele trebuie sa permita evacuarea vaporilor de solvent si respectiv, inlocuirea cu aer proaspat a aerului din utilaj chiar in perioada de evaporare intensa a solventului (in primele 5 minute ale procesului de uscare) .

Art. 277. - Utilajele de uscare vor fi dotate cu sistem automat pentru oprirea incalzirii la atingerea temperaturii maxime admise sau in eventualitatea defectarii, respectiv opririi accidentale a sistemului de ventilare.

Art. 278. - Camerele de uscare vor fi prevazute cu usi, ferestre sau clapete de siguranta, care sa se deschida in afara la o usoara suprapresiune.

Art. 279. - Cabinele de uscare vor fi prevazute cu usi speciale de salvare, care sa se deschida spre exterior sau cu ferestre cu geam rezistent la temperatura, care pot fi sparte in cazul in care este posibil sa ramana, accidental, un lucrator in spatiul de uscare. Se va prevedea semnalizare de avertizare (optica sau acustica) a existentei unor persoane blocate in interiorul cabinelor.

Art. 280. - Utilajele de uscare care folosesc drept combustibil gazul metan, trebuie echipate cu instalatie de aprindere, supraveghere si reglaj al temperaturii, care sa asigure permanent functionarea automata a utilajului.

Art. 281. - Instalatia automata de comanda si siguranta trebuie sa conditioneze, prin electroventilele respective, accesul gazului la arzatoare numai daca sunt respectate urmatoarele conditii:

a) gazul sa aiba presiunea prescrisa;

b) sa fie asigurata evacuarea solventului;

c) sa fie asigurata evacuarea gazelor arse;

d) sa fie efectuata o aerisire a cuptorului sau a mantalei radiante;

e) sa nu se depaseasca temperatura maxima admisa in cuptor.

Art. 282. - Utilajele de uscare vor fi prevazute cu izolatii corespunzatoare, astfel incat temperatura mantalelor, generatoarelor de aer cald si tubulaturii de recirculare a aerului sa nu depaseasca 55 0 C.

8.3. Cerinte privind proiectarea instalatiilor de ventilare

8.3.1. Cerinte generale

Art. 283. - Pentru evacuarea substantelor nocive sau a celor care formeaza amestecuri explozive cu aerul, se vor utiliza instalatii de ventilare mecanica generala sau locala, astfel incat concentratiile de noxe sa se incadreze in limitele admise.

Art. 284. - Instalatiile de ventilare mecanica locala vor asigura captarea, filtrarea - neutralizarea aerului poluat cu gaze, vapori sau aerosoli, inainte de evacuarea lui in atmosfera, pentru evitarea poluarii mediului inconjurator, in toate cazurile in care se depasesc concentratiile admise.

Art. 285. - Pentru compensarea aerului evacuat se vor utiliza instalatii de ventilare mecanica generala de introducere a aerului proaspat, atat in perioada calda, cat si rece a anului. Aerul introdus va fi incalzit, respectiv racit, conform procesului tehnologic desfasurat in spatiul de lucru respectiv.

Art. 286. - Pe canalele de evacuare a aerului poluat (pe aspiratia ventilatorului de evacuare) se vor montaobligatoriu separatoare de picaturi, indiferent de natura gazelor si vaporilor transportati pe canalele de aer.

Art. 287. - Procesele de productie insotite de degajari de noxe cu periculozitate deosebita, vor fi izolate in incaperi separate, instalatiile de ventilare fiind automatizate si comandate de la distanta.

Art. 288. - Toate instalatiile pentru introducerea aerului proaspat, in scopul diluarii substantelor nocive degajate, precum si cele pentru compensarea aerului evacuat prin sisteme de aspiratie locala, vor realiza simultan si incalzirea spatiilor de lucru, mai ales cand sistemele de ventilare au functionare continua.

Art. 289. - La stabilirea debitului de aer necesar diluarii noxelor, se va lua in considerare regimul de presiune impus a se realiza in sectia respectiva, precum si valoarea totala a debitului de aer evacuat cu instalatiile de ventilare mecanica locala sau generala.

Art. 290. - Cantitatile de substante nocive care stau la baza calculului de aer necesar diluarii noxelor, se vor determina prin luarea in considerare a conditiilor de degajare in timp (variatia diagramelor de evaporare a substantelor volatile, factorii de simultaneitate etc.) .

Art. 291. - Dispozitivele de aspiratie locala trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte:

a) lucratorul, in pozitia normala de lucru, sa nu se afle intre sursa de generare - noxe si deschiderea de aspiratie;

b) amplasarea dispozitivelor de aspiratie sa nu impiedice procesul tehnologic, accesul la comenzi si deservirea utilajului;

c) forma dispozitivelor de aspiratie, precum si viteza de aspiratie se vor determina in functie de fazele procesului tehnologic, astfel incat sa se realizeze o captare cu eficienta maxima.

Art. 292. - Nu se admite recircularea aerului in sectiile de vopsire sau in cabinele de vopsire.

Art. 293. - Se vor prevedea, obligatoriu, instalatii de ventilare de avarie in incaperile unde este posibila degajarea brusca a unui volum de substante nocive (toxice sau inflamabile) , pe care instalatiile de ventilare dimensionate in regim normal nu-l pot evacua in timpul necesar restabilirii conditiilor normale de lucru (depozite de vopsele si solventi) .

Art. 294. - Comanda pornirii si opririi instalatiilor de avarie se va face manual sau automat, atat in interiorul incaperii, cat si din exterior, langa usa de intrare.

Art. 295. - Instalatiile de ventilare de avarie vor fi independente de orice alta instalatie de ventilare.

Art. 296. - In instalatiile de pompare si preparare a vopselelor, este obligatorie utilizarea sistemelor de introducere a aerului proaspat, astfel incat acestea nu vor functiona in timpul purjarii incaperilor; admisia aerului pentru compensare in aceste momente se va face pe cale naturala, prin infiltratii de la ferestre si usi.

Art. 297. - Pentru toate instalatiile de ventilare mecanica - evacuare noxe si introducere de aer proaspat (pentru dilutie si compensare) - este obligatorie prevedereasistemelor electrice de avertizare optica si acustica a opririi ventilatoarelor.

8.3.2. Cerinte privind instalatiile de ventilare in cadrul proceselor de vopsire prin pulverizare

Art. 298. - Toate zonele de vopsire vor fi prevazute cu instalatii de ventilare mecanica adecvata, pentru indepartarea sigura a vaporilor inflamabili, a amestecurilor sau pulberilor si pentru limitarea si controlul reziduurilor combustibile, astfel incat sa se asigure securitatea lucratorilor si a echipamentelor tehnice.

Vopsirea cu materiale lichide

Art. 299. - In sistemele de acoperire cu vopsele lichide se vor respecta urmatoarele cerinte de proiectare:

a) instalatiile de ventilare pentru operatiile de pulverizare cu vopsele neelectrostatice vor asigura in timpul pulverizarii o viteza medie a aerului mai mare de 0,5 m/s, iar pentru pulverizarea electrostatica, o viteza medie a aerului de minimum 0,3 m/s, la nivelul deschiderii de lucru a cabinei sau in sectiunea transversala a cabinei;

b) debitul de aer evacuat trebuie sa fie mentinut in toate cazurile sub 25 % din limita inferioara de inflamabilitate;

c) in incaperile de vopsire si zonele deschise de pulverizare, debitul de aer evacuat va fi sub 25 % din limita inferioara de inflamabilitate.

Vopsirea cu pulberi

Art. 300. - In cazul vopsirii automate cu pulberi, controlul operatiei de pulverizare va fi astfel conceput, incat acesta sa nu se poata efectua pana cind nu este pusa in functiune instalatia de ventilare de evacuare-noxe.

Art. 301. - Se va prevedea o instalatie adecvata pentru introducerea aerului proaspat (compensarea aerului evacuat) , astfel incat evacuarea noxelor sa se faca eficient, reducandu-se la minimum posibil pericolul crearii de zone neventilate.

Art. 302. - Echipamentul pentru evacuarea aerului In timpul operatiei de pulverizare, in vederea indepartarii noxelor, va fi certificat.

Art. 303. - Aerul evacuat din zonele sau utilajele, unde se face pulverizarea, va fi dirijat astfel incat sa nu contamineze aerul de compensare in zona sau sa nu creeze noxe prin devierea lui.

Art. 304. - Este interzisa recircularea aerului evacuat din zona de pulverizare pentru a fi folosit la compensare, pana cand acesta nu va fi denocivizat la o concentratie sigura, acceptabila si pana cand nu va fi montat un sistem omologat de semnalizare In echipamentul de decontaminare a aerului evacuat.

Art. 305. - Sistemul de semnalizare trebuie sa opreasca automat operatia de pulverizare, in cazul defectarii echipamentului de decontaminare.

Art. 306. - Este interzisa recircularea aerului evacuat de la operatiile de pulverizare pentru utilizare ca aer proaspat de compensare pentru o noua operatie de pulverizare, pana cand particulele solide nu vor fi retinute din aerul evacuat si pana cand nu va fi montat un echipament pentru analizarea compozitiei aerului, care sa anunte operatorul sa opreasca operatia de pulverizare in cabina de vopsire, in cazul depasirii cu 25 % a limitei inferioare de inflamabilitate.

Art. 307. - Cabinele individuale de pulverizare vor fi echipate cu tubulatura separata, montata in exteriorul cladirilor, cu exceptia bateriilor de cabine de pulverizare, cu suprafata frontala combinata mai mica de 1,7 m2 si numai atunci cand se utilizeaza materiale care nu produc aprinderea reziduurilor.

Art. 308. - In cazul tratarii aerului evacuat in vederea prevenirii poluarii atmosferei sau pentru conservarea energiei, tubulaturile vor fi unite intr-o coloana colectoare, daca se respecta urmatoarele conditii:

a) materialele utilizate pentru tratarea aerului evacuat sa nu produca reactii insotite de aprinderea reziduurilor In coloana colectoare;

b) sa nu se utilizeze materiale de finisare pe baza de nitroceluloza;

c) sa fie prevazut un sistem de curatare a aerului, pentru reducerea cantitatii de particule de vopsea dispersata, care se depun pe peretii interiori ai tubulaturii de aspiratie;

d) sa fie prevazut un sistem automat de sprinklere la locul de jonctiune dintre fiecare canal de aspiratie din cabina si canalul colector.

Art. 309. - Tubulatura de evacuare - noxe se va executa din tabla de otel; clapetele de reglaj vor fi montate astfel incat curentul de aer sa fie mentinut cat timp sistemul de ventilare este in functiune. In cazul nefunctionarii cabinelor de vopsire, tubulatura de ventilare va fi blindata cu capace necombustibile.

Art. 310. - Tubulatura de evacuare va fi protejata impotriva deteriorarilor mecanice si va fi montata la o distanta de minimum 50 cm fata de elementele combustibile ale constructiei sau fata de alte materiale combustibile, cu exceptia cazului in care, elementele combustibile ale constructiei sunt prevazute cu protectii aplicate pe toate suprafetele in limitele a 46 cm, cand distantele pot fi reduse astfel:

a) 30 cm, pentru protectie din tabla de 0,4 mm pe panouri de azbest de 6,4 mm grosime;

b) 23 cm, pentru protectie din tabla de 0,4 mm pe panouri de azbest de 3,2 mm grosime; distantate cu 25 mm cu distantiere necombustibile;

c) 7,6 cm, pentru protectie din tabla de 0,8 mm pe vata minerala de 25 mm grosime, armata cu o plasa de sarma;

d) 15 cm, atunci cAnd conductele sunt protejate In interior cu un sistem de sprinklere omologate.

Art. 311. - Dispozitivele de refulare a aerului la exteriorul cladirii se vor monta la minimum 1,8 m de peretii exteriori combustibili sau de acoperis, iar directia jetului de aer evacuat va fi la o distanta de minimum 7,6 m fata de constructiile din material combustibil, invecinate.

Art. 312. - Tubulatura de evacuare - aer va fi prevazuta cu capace de curatare.

Art. 313. - Este obligatorie utilizarea instalatiilor de ventilare de evacuare in constructie antiex, cuplate cu motoare in constructie antiex.

Art. 314. - Motoarele electrice ale instalatiilor de ventilare de evacuare se vor amplasa In afara zonei de pulverizare.

Art. 315. - Orice incinta pentru operatiile de acoperire cu pulberi (cabine, incinte de recuperare etc.) , care este etansa va fi prevazuta cu deschideri de explozie; se vor monta tubulaturi in canalul de flacara care, vor elimina produsele de ardere in exteriorul cladirii sau spre o zona special destinata.

Art. 316. - Instalatiile de ventilare pentru paturi fluidizate si paturi fluidizate electrostatic vor fi prevazute astfel incat sa impiedice scaparea pulberilor nedepozitate, spre exterior.

Art. 317. - Instalatiile de ventilare pentru cabinele de pulverizare vor limita existenta pulberilor sub forma de suspensie in cabina si in sistemul de recuperare.

8.4. Cerinte privind proiectarea instalatiilor de tratare a apelor reziduale si a instalatiilor hidrotehnice

Art. 318. - La proiectarea fluxurilor tehnologice de vopsire se vor prevedea obligatoriu (in functie de tehnologia aplicata) , instalatii pentru tratarea si neutralizarea apelor reziduale rezultate din procesele tehnologice.

Art. 319. - Apele reziduale evacuate din procesele tehnologice vor fi colectate separat, dupa natura lor si anume: acide, alcaline, cromice, ape ce contin in suspensie particule de vopsea si solvent.

Art. 320. - Instalatiile de tratare a apelor reziduale vor asigura neutralizarea si retinerea produselor nocive, astfel incat apele evacuate la canalizare sa se incadreze in limitele stabilite prin standarde In vigoare.

Art. 321. - Se interzice evacuarea slamului rezultat din procesul de neutralizare, la canalizare.

Art. 322. - Statiile de neutralizare vor fi prevazute cu instalatii de filtrare si uscare slam, in vederea depozitarii acestuia in conditii ecologice.

Art. 323. - Se vor prevedea spatii pentru depozitarea slamului in locuri special amenajate pentru deseuri industriale.

Art. 324. - Tehnologia de neutralizare se va stabili in functie de natura si calitatea apelor reziduale de tratat.

Art. 325. - Instalatiile de neutralizare vor fi dotate cu instalatii de ventilare mecanica pentru evacuarea noxelor degajate in timpul procesului de preparare si tratare a apelor reziduale si cu instalatii de ventilare mecanica pentru introducerea aerului proaspat in vederea crearii conditiilor de mediu corespunzatoare desfasurarii activitatii.

Art. 326. - Toate robinetele si sistemele de comanda ale fluidelor vor fi amplasate in locuri usor accesibile.

Art. 327. - Conductele de fluide fierbinti vor fi protejate cu materiale termoizolante.

Art. 328. - Conductele, elementele de imbinare, robinetele etc. vor avea prevazuta etanseitatea necesara, pentru a nu permite scapari de fluide fierbinti. Tubulatura instalatiilor de ventilare mecanica va fi periodic curatata de depunerile rezultate din procesul tehnologic.

8.5. Cerinte privind proiectarea instalatiilor electrice

Art. 329. - Instalatiile de ventilare in incaperi de categoria "A" pericol de incendiu (cazul unor zone din vopsitorii) vor fi dotate In toate cazurile cu sisteme pentru semnalizarea opririi accidentale a ventilatoarelor de evacuare noxe.

Art. 330. - Instalatiile de ventilare pentru incaperile de categoria "A" , "B", "C" pericol de incendiu vor fi prevazute cu mijloace de oprire a ventilatoarelor, amplasate In locuri accesibile (In caz de incendiu) .

Art. 331. - Pornirea si oprirea motoarelor electrice, care actioneaza echipamentul de ventilare se va face cu sisteme de interblocaj electric, pentru a se asigura:

a) punerea in functiune a instalatiilor de aspiratie inaintea celor de introducere a aerului;

b) oprirea instalatiilor de aspiratie locala in urma celor pentru introducerea aerului.

Art. 332. - Cabinele de vopsire si grunduire vor fi prevazute cu iluminat local de constructie corespunzatoare mediului potential exploziv.

Art. 333. - Elementele metalice ale echipamentelor de ventilare vor fi legate la pamant.

Art. 334. - Echipamentul de forta si comanda - transformatoarele, tabloul de forta, aparatajul de comanda si toate celelalte parti componente ale echipamentului se vor instala in exteriorul zonelor cu atmosfera potential exploziva.

Art. 335. - Echipamentul electrostatic - electrozii si capetele de atomizare electrostatica vor fi:

a) localizate in incinte incombustibile sau incaperi cu ventilare mecanica adecvata;

b) fixate permanent Intr-un loc adecvat;

c) izolate fata de pamant.

Art. 336. - Izolatoarele nu vor fi poroase.

Art. 337. - Conductoarele de inalta tensiune vor fi izolate corespunzator si protejate contra loviturilor mecanice sau contra actiunii chimice distructive.

Art. 338. - Orice element expus la inalta tensiune va fi bine ancorat si protejat impotriva atingerilor directe de catre orice persoana.

Art. 339. - Se va prevedea un sistem de legare la pamant al electrozilor atunci cand primarul este scos de sub inalta tensiune, indiferent de cauza.

Art. 340. - (1)La separarea pieselor de vopsit de echipamentul electrostatic, se va mentine o distanta de minimum dublul distantei de scanteiere dintre piesele de vopsit si electrozii sau capetele de atomizare sau conductoare.

(2) Distanta de siguranta va fi semnalizata printr-o placuta indicatoare de avertizare, amplasata langa ansamblul de vopsire.

Art. 341. - (1)Piesele ce trebuie vopsite electrostatic vor fi suspendate pe conveior sau pe cArlige.

(2) Conveioarele sau carligele vor fi concepute astfel ca, piesele sa fie legate la pamant si sa se mentina in orice moment distanta de siguranta dintre acestea si electrozii sau capetele de atomizare electrostatice.

(3) Piesele vor fi suspendate astfel incat sa se evite miscari prin care se poate reduce distanta mentionata mai sus.

Art. 342. - Automatele de comanda ale aparatelor electrostatice vor fi echipate cu dispozitive care sa separe rapid elementele de inalta tensiune, in oricare din situatiile urmatoare:

a) oprirea ventilatoarelor sau avarierea echipamentului de ventilare indiferent de cauza;

b) oprirea conveiorului care, transporta piesele prin campul de inalta tensiune;

c) aparitia unei puneri la pamant sau a unui curent de scurgere mare in orice punct al sistemului de inalta tensiune;

d) reducerea distantei de siguranta.

Art. 343. - (1)Toate partile conductoare de curent din zona de incarcare (ionizare) , cu exceptia celor impuse de procesul tehnologic care cer tensiune inalta, vor fi legate la pamant.

(2) Conditia de la punctul (1) se va aplica dispozitivelor de sustinere a pieselor de vopsire, paravanelor de separare si oricaror altor obiecte sau dispozitive conductoare de curent electric din zona respectiva.

(3) Echipamentul va avea un sistem de avertizare vizibil, permanent, al necesitatii legarii la pamant a obiectelor mentionate la punctul (2) .

Art. 344. - La echipamentul electrostatic manual de pulverizare, circuitele de inalta tensiune trebuie proiectate, astfel incat sa nu se produca scantei care sa conduca la aprinderea amestecurilor de vapori - aer sau sa rezulte socuri periculoase in contact cu obiectele legate la pamant.

Art. 345. - Elementele expuse si incarcate electrostatic ale pistolului manual, vor fi alimentate electric numai conditionat de un sesizor care controleaza alimentarea cu vopsea.

Art. 346. - Echipamentul de forta, transformatoarele bloc, aparatura de comanda si toate celelalte parti electronice ale echipamentului de forta, vor fi amplasate in afara zonelor periculoase.

Art. 347. - MAnerul pistolului de pulverizare va fi legat la pamant printr-o legatura metalica si va fi astfel construit, incat sa previna formarea de sarcini electrostatice pe corpul operatorului.

Art. 348. - Echipamentul electrostatic si oricare alte obiecte si dispozitive conductoare de curent electric vor fi legate la pamant.

Art. 349. - Piesele care se vopsesc vor fi mentinute in contact metalic cu conveiorul sau alt suport legat la pamant.

Art. 350. - Partea dispozitivului de care se suspenda piesele va fi protejata contra stropirii.

Art. 351. - In cazul utilizatii conveioarelor, acestea vor fi astfel amplasate, incat sa se evite colectarea de material de la operatia de pulverizare.

Art. 352. - Echipamentul electric al instalatiei de ventilare va fi interblocat cu instalatia de ventilare din zona de pulverizare, in asa fel incat, sa nu poata fi actionat decat daca ventilatoarele sunt in functiune.

Art. 353. - Utilizarea alternativa a utilajelor de uscare cu infrarosii si de pulverizare in cabinele de vopsire a autoturismelor va fi conditionata de urmatoarele prevederi:

a) in timpul operatiilor de pulverizare, aparatele de uscare, conexiunile electrice si reteaua electrica nu vor fi amplasate in interiorul incintei de pulverizare si nici in spatiile in care pot fi depozitate reziduuri de vopsea;

b) aparatele de pulverizare, uscare si sistemul de ventilare vor fi echipate cu un sistem de interblocaj, astfel incat aparatele de pulverizare sa nu lucreze in timp ce aparatele de uscare sunt in functiune;

c) echipamentul de tip antiex cu siguranta marita, va fi amplasat la 0,5 m peste nivelul pardoselii;

d) toate partile metalice ale aparaturii de uscare vor fi legate la pamant.

- ****-

ANEXA 1

Lista Normelor specifice de securitate a muncii conexe si/sau complementare

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul hidrocarburilor lichide.

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul prin conducte a gazelor naturale.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda.

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea usilor, ferestrelor, caselor prefabricate si panourilor pentru constructii.

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportarea produselor anorganice.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice) .

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, depozitarea si folosirea materiilor explozive.

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru constructii si confectii metalice.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru constructiile navale.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.

14. Norme specifice de securitate a muncii pentru intretinere si reparatii autovehicule.

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime.

16. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice In medii normale.

ANEXA 2

Lista Standardelor conexe de securitate a muncii *

1. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca.

2. STAS 9638-74 Marcarea conductoarelor izolate pentru identificarea circuitelor instalatiilor electrice.

3. STAS 4102-85 Piese de protectie pentru instalatii de legare la pamant .

4. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

5. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise.

* NOTA: Intrucat sistemul standardelor de securitate a muncii este in curs de elaborare, este obligatorie consultarea periodica a Buletinului Standardizarii pentru completarea listei cu standardele care corespund cerintelor de proiectare din domeniu.

6. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

7. STAS 6877/10-77 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Incadrarea gazelor si vaporilor in grupe de explozie.

8. STAS 6877/11-79 Echipamente electrice pentru atmosfera exploziva. Capsulare antideflagranta. Determinarea interstitiului experimental maxim de securitate.

9. STAS 9954/1-74 Instalatii si echipamente electrice in zone cu pericol de explozie si datorita gazelor si lichidelor inflamabile. Prescriptii de proiectare si montare.

10. STAS 6790-89 Materiale electroizolante utilizate in echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Conditii tehnice si metode de verificare.

11. STAS 12710-89 Echipamente electrice protejate prin carcase si destinate utilizarii in zona cu prafuri combustibile. Prescriptii generale.

12. STAS CEI: 598/2-22- 92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 22: Corpuri de iluminat de siguranta.

13. STAS CEI: 598/2-8-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale. Sectiunea 8: Lampi portabile de mana

14. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale.

15. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari.

16. STAS 6877/1-86 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Prescriptii generale.

17. STAS 6877/2-86 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Capsulare antideflagranta d.

18. STAS 6877/3-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Capsulare presurizata p.

19. STAS 6877/4-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Siguranta intrinseca i.

20. STAS 6877/5-74 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Mod de protectie inglobare in nisip. Conditii tehnice speciale de calitate.

21. STAS 6877/7-87 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Siguranta marita e.

22. STAS 6877/8-88 Echipamente electrice pentru atmosfere potential explozive. Sisteme electrice cu siguranta intrinseca i.

23. STAS 9153-90 Culorile indicatoarelor luminoase de semnalizare, ale butoanelor de comanda si ale butoanelor de comanda luminoase.

24. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii generale de securitate.

25. STAS 9877-89 Transportoare vibrante si transportoare oscilante. Prescriptii speciale de securitate.

26. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate.

27. STAS 9881-89 Transportoare cu raclete. Prescriptii speciale de securitate.

28. STAS 9886-82 Transportoare suspendate cu lant sau cablu. Prescriptii speciale de securitate.

29. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate.

30. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie.

31. STAS 12938-91 Roboti industriali. Prescriptii generale de securitate.

ANEXA 3

Ghid de terminologie

1. Notiuni din domeniul securitatii muncii:

1.1.Avarie: Eveniment survenit In utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin defectarea si deteriorarea acestora.

1.2.Defectare: Incetarea capacitatii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia specificata.

1.3.Dispozitiv de protectie: Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singur sau in asociere cu un protector.

1.4.Echipament individual de lucru: Totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi excesive a obiectelor personale.

1.5.Echipament individual de protectie: Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus.

1.6.Echipament tehnic: Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizata in timpul muncii.

1.7.Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr.: factor de risc) : Factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate in procesul de munca, ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale.

Nota: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un obiectiv important al evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire.

1.8.Functii de securitate ; Functii ale unui echipament de munca sau ale unui mijloc de protectie prin care fie se elimina sau se reduce riscul, fie se semnalizeaza prezenta unui pericol.

1.9.Indicator de securitate: Mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie referitoare la securitatea muncii.

1.10.Instructaj de securitate a muncii: Modalitatea de instruire In domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

1.11.Instructiuni specifice de securitate a muncii (sinonim: instructiuni proprii) : Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) , este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

1.12.Instructiuni de utilizare: Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care ,producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

1.13.Mijloc individual de protectie: Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care i se aplica acestuia.

1.14.Nocivitate: Proprietatea unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

1.15.Noxa (sinonim: factor nociv) : Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, In mediul luat In considerare.

1.16. Pericol:

a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

Nota: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni, definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.

b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale) .

1.17.Persoana autorizata: O persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe de specialitate abilitate si / sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati.

1.18.Persoana avertizata: O persoana informata asupra riscului profesional si asupra comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de securitate.

1.19.Persoana competenta: O persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare pentru a realiza corect anumite activitati.

1.20.Persoana expusa: O persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona periculoasa.

1.21.Prevenire: Ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

1.22. Prevenire intrinseca: Prevenire realizata in stadiul de conceptie / proiectare, care consta in:

- evitarea sau reducerea pericolelor atAt cAt este posibil, prin alegerea corespunzatoare a unor caracteristici de conceptie;

- limitarea expunerii persoanelor la pericolele care nu au putut fi evitate sau limitate suficient, prin reducerea necesitatii de interventie a executantului in zonele periculoase.

1.23.Protectie: Ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice, denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenire intrinseca.

1.24.Proces de munca: Succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

1.25.Protector: Mijloc de protectie special conceput si utilizat pentru a realiza protectie prin interpunere, ca obstacol (fizic) intre pericol si persoana expusa.

1.26.Risc: Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

1.27.Risc profesional: Risc in procesul de munca.

1.28.Situatie periculoasa: Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

1.29.Substanta periculoasa: O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

1.30.Zona periculoasa: Orice zona in care exista sau poate aparea un pericol.

1.31.Zona periculoasa a unui echipament tehnic: Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

Nota: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent prezent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau:

- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata / neprevazuta etc.) .

2. Notiuni tehnologice

2.1.Amplasament periculos: Amplasamentul in care fie este prezenta o atmosfera exploziva, fie se poate prevedea prezenta acesteia in cantitate suficienta pentru a necesita masuri speciale in constructia, instalarea si utilizarea aparaturii electrice.

2.2.Atmosfera exploziva: Amestec cu aer in conditii atmosferice, de substante inflamabile sub forma de gaz, vapori, ceata, pulberi sau scame in astfel de proportii incat o temperatura excesiva, arcuri sau scantei, sa produca explozia (pericol real) .

2.3.Cabina de pulverizare: Amplasament inchis in toate partile, in timpul utilizarii, cu exceptia mijloacelor de intrare si iesire a pieselor si conductelor de ventilare.

2.4.Echipament manual de pulverizare electrostatica a vopselei - pulbere: Echipament care cu ajutorul campurilor electrice produce, incarca si depune particule in suspensie. El se compune in general din urmatoarele parti:

- un pistol de pulverizare;

- un generator de inalta tensiune;

- un cablu de conexiune.

2.5.Limita inferioara de explozivitate (LIE) : Concentratie in aer a vaporilor sau pulberilor inflamabile sub care nu se formeaza atmosfera exploziva.

2.6.Manusi antistatice: Manusi care au o rezistenta suficient de slaba pentru a evita acumularea sarcinilor electrostatice.

2.7.Pardoseala antistatica: Pardoseala care are o rezistenta in raport cu pamantul suficient de slaba pentru a evita acumularea sarcinilor electrostatice.

2.8.Post de pulverizare: Amplasament inchis in toate partile, cu exceptia mijloacelor de acces ale operatorului si de intrare si iesire a pieselor si conductelor de ventilare.