0723598256

NSSM 22
Norme specifice de securitata muncii pentru activitati care se desfasoara la binoculare

PREAMBUL

Sistemul national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca este compus din:

- Normele generale de protectie a muncii, care cuprind prevederi de securitate si medicina a muncii general valabile pentru orice activitate.

- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederi valabile pentru anumite activitati sau grupe de activitati caracterizate prin riscuri comune.

Prevederile acestor norme se aplica cumulativ indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a activitatii la care acestea se refera. Normele specifice de securitatea muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzand prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati in conditii de securitate. Respectarea acestor norme nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri cuprinse in instructiunile proprii, corespunzatoare conditiilor concrete in care se desfasoara activitatile respective.intrucat sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice de securitate a muncii, corespunzatoare atat activitatii de baza, cat si activitatilor conexe sau complementare

Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitatea muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectia muncii. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:

- EXECUTANTUL: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

- SARCINA DE MUNCA: totalitatea actiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;

- MIJLOACE DE PRODUCTIE: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;

- MEDIUL DE MUNCA: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale in care unul sau mai multi executanti realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitatea muncii in cadrul normelor specifice, vizand global desfasurarea uneia sau a mai multor activitati in conditii de securitatea muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare. Prevederile sistemului national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea in munca, baza pentru:

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatiilor in domeniul securitatii muncii;

- cercetarea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale, stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

- conceperea, proiectarea si utilizarea tehnologiilor si a echipamentelor tehnice.

In contextul general prezentat, "Normele specifice de securitatea muncii pentru activitati care se desfasoara la binoculare" au fost elaborate in conformitate cu prevederile Normelor generale de protectia muncii si pe baza rezultatelor studiilor si a cercetarilor proprii si a datelor din literatura de specialitate privind riscurile profesionale la care este expus personalul care utilizeaza ca echipament tehnic microscopul binocular si masurile de prevenire necesare pentru asigurarea sanatatii si securitatii in munca.

La elaborarea acestor norme au fost luate in considerare si reglementarile existente pe plan mondial referitoare la riscurile profesionale si masurile de prevenire necesare pentru utilizarea microscoapelor binoculare in conditii de securitate si de sanatate in munca.

Prezentele norme specifice reglementeaza prevenirea riscurilor profesionale la activitatile care utilizeaza microscopul optic binocular, deoarece acestea au in comun o anumita categorie de riscuri.

Structurarea acestor norme a urmarit luarea in considerare a tuturor elementelor tehnice, organizatorice, de protectie individuala etc. necesare pentru asigurarea sanatatii si securitatii personalului. Prin modul lor de structurare, normele reglementeaza masuri de securitate a muncii aplicabile la utilizarea microscoapelor binoculare, indiferent de tip, sarcina de munca sau proces tehnologic in care sunt folosite precum si masuri de securitate a muncii aplicabile in activitatea de concepere, proiectare si amenajare echipamentelor tehnice si a dotarilor auxiliare necesare.

Normele cuprind, de asemenea, o serie de anexe cu rolul de a furniza utilizatorilor elementele si informatiile necesare asigurarii conditiilor de sanatate si securitate in munca.

l. PREVEDERI GENERALE

Continut, scop

Art. 1. Normele specifice de securitatea muncii pentru activitati care se desfasoara la binoculare cuprind masuri de asigurare a securitatii si sanatatii in munca, in vederea prevenirii riscurilor profesionale la care este expus personalul muncitor.

Art. 2. (1)Prevederile prezentelor norme reglementeaza masurile de prevenire care se aplica la utilizarea microscoapelor binoculare, indiferent de natura sarcinii de munca, procesului tehnologic sau secventelor de lucru ce impun desfasurarea de activitati prin intermediul acestui echipament tehnic.

(2)Masurile de prevenire stabilite prin prezentele norme se refera numai la riscurile specifice utilizarii microscoapelor optice binoculare si sunt general valabile pentru toate activitatile in care acestea sunt utilizate sau urmeaza a fi utilizate, in Anexa l sunt prezentate riscurile profesionale specifice .

Domeniu de aplicare

Art. 3. (1)Prevederile prezentelor norme se aplica tuturor activitatilor care se desfasoara prin intermediul microscoapelor binoculare, indiferent de forma de proprietate sau modul de organizare a acestor activitati.

(2)In general, domeniul de aplicare al prezentelor norme cuprinde activitati din diferite ramuri economico-sociale: laboratoare de fizica si chimie, de medicina umana si veterinara (laboratoare de hematologie, anatomie patologica, microbiologie, virusologie etc.), sectii sau ateliere de microelectronica (laboratoare foto pentru circuite imprimate, microsudura, masini de aliniere-expunere etc.), fabricarea medicamentelor, serurilor, vaccinurilor, fotogrametrie si alte activitati, ca urmare a extinderii utilizarii microscopului binocular.

Conexiune cu alte acte normative

Art. 4. Normele specifice de securitate a muncii pentru activitati care se desfasoara la binoculare se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.

Art. 5. (1)Pentru activitatile la care utilizarea microscopului binocular constituie parte componenta a unui flux tehnologic sau a unor echipamente tehnice cu care se desfasoara diferite activitati, prevederile prezentelor norme se vor aplica cumulativ cu prevederile normelor specifice de securitate a muncii care reglementeaza respectivele activitati in vederea asigurarii conditiilor de securitate a muncii.

(2)In Anexa 2 se prezinta orientativ lista normelor specifice de securitate a muncii conexe sau complementare prezentelor norme.

Art. 6. (1)Dotarea lucratorilor cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor adecvate in raport cu riscurile existente in procesele de munca se vor realiza in conformitate cu prevederile Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, nr.58/1991.

(2)Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va realiza astfel incat acestea sa asigure concomitent protectia lucratorilor fata de toate riscurile existente in procesele de munca desfasurate la sau prin intermediul microscoapelor binoculare.

Art. 7. (1)Organizarea si desfasurarea procesului de instruire in domeniul securitatii muncii se va realiza conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

(2)Lucratorii vor fi instruiti asupra riscurilor specifice la care pot fi expusi prin utilizarea microscopului binocular precum si asupra masurilor de securitate (tehnice, organizatorice si de autoprotectie) necesar a fi respectate pentru prevenirea riscurilor profesionale.

Art. 8. Persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati ce presupun prezenta si utilizarea microscoapelor binoculare vor elabora instructiuni proprii privind modul de utilizare a diferitelor tipuri de microscoape in raport cu sarcina de munca concreta si/sau specificul procesului tehnologic, al conditiilor de mediu etc.

2. SI REPARTIZAREA PERSONALULUI

Art. 9. Pentru prevenirea riscurilor profesionale, la toate procesele de munca in care se utilizeaza microscopul optic binocular vor fi selectionati si repartizati numai lucratori care corespund cerintelor psihofiziologice si medicale stabilite prin prevederile prezentelor norme.

Art. 10. Selectia personalului (psihofiziologica si medicala) in vederea incadrarii si repartizarii pe locuri de munca precum si urmarirea periodica se vor efectua de catre personal cu calificare corespunzatoare si in cabinete autorizate.

Cerinte psihofiziologice pentru incadrarea si repartizarea personalului

Art. 11. (1)Selectia psihofiziologica a personalului se va face pe baza masurarii nivelurilor de dezvoltare a insusirilor si capacitatilor fizice si psihofiziologice necesare desfasurarii activitatii si in functie de interesul si motivatia pentru profesiune.

(2)Metodologia concreta si modul de evaluare a insusirilor si capacitatilor psihofiziologice necesare in functie de specificul activitatii care se desfasoara prin intermediul microscoapelor binoculare se vor stabih de catre personal cu calificare corespunzatoare.

Art. 12. In cadrul selectiei psihofiziologice se vor examina:

a) calitati senzorial-perceptive;

b) capacitati mentale:

- atentie concentrata;

- atentie distributiva;

- memorie de lunga durata;

- memorie de scurta durata;

- gandire abstracta;

- gandire concreta;

c) calitati ale psihomotricitatii (in functie de cerintele activitatii desfasurate prin intermediul microscopului binocular):

- viteza reactiilor;

- exactitatea reactiilor;

- coordonare bimanuala;

- coordonare oculomotorie;

d) trasaturi de temperament si de caracter.

Art. 13. In scopul depistarii unor modificari ireversibile (reducerea nivelurilor functiilor si proceselor psihofiziologice solicitate), care contraindica exercitarea in continuare a respectivei activitati si impun schimbarea locului de munca, se va asigura examinarea psihofiziologica periodica (anual).

Cerinte privind supravegherea medicala

Art. 14. (1)In activitatile in care se utilizeaza microscop binocular trebuie sa se aplice prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 15 din 18 ianuarie 1982 privind continutul examenului medical al persoanelor care urmeaza a fi incadrate in munca si privind controlul medical periodic pentru lucrul in conditii de expunere la factori nocivi profesionali.

(2)La aceste locuri de munca, factorii nocivi profesionali sunt reprezentati de suprasolicitarea analizatorului vizual (fisa nr.99) si de suprasolicitarea aparatului locomotor (fisa nr. 100).

Art. 15. Pentru prevenirea riscurilor vizuale se vor respecta urmatoarele prevederi:

(1)Pentru activitatea la microscopul binocular vor fi repartizati numai lucratori cu capacitati vizuale corespunzatoare (normale sau superior dezvoltate), atestate prin controlul medical de specialitate.

(2)Examenul clinic general si examenul oftalmologie se vor face la incadrare, periodic (anual) si ori de cate ori angajatul acuza simptome vizuale sau generale, posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.

(3)Examenul oftalmologie va cuprinde investigarea; acuitatii vizuale de aproape si la distanta, a acomodatiei si convergentei, a viciilor de refractie, a sensibilitatii de contrast, a vederii binoculare, a motilitati oculare (echilibrul oculomotor, masurarea foriilor), a globului ocular (pol anterior si fund de ochi), a campului vizual si a senzatiei de culoare (daca este cazul). Examinarile se vor completa cu alte investigatii, daca oftalmologul le considera utile (de exemplu, cercetarea unui glaucom prin tonometrie, inspectarea unghiului irido-cornean etc.).

(4)Se interzice repartizarea personalului la care prin controlul medical s-au depistat urmatoarele afectiun. considerate contraindicate pentru desfasurarea activitatii la microscopul binocular:

- scaderea acuitatii vizuale cu l la un ochi si sub 1/2 la celalalt ochi cu corectie sau 2/3 la ambii ochi cu corectie;

- hipermetropia peste +1,5 D cu astigmatism care sa nu depaseasca l D cld;

- miopia peste -5D cu astigmatism care sa nu depaseasca -1D cld;

- ingustarea campului vizual peste 15°;

- astenopia acomodativa;

- cataracta;

- glaucomul;

- dezlipirea de retina;

- retinopatia pigmentara;

- afakia;

- lipsa unui ochi;

- disfunctia echilibrului oculomuscular: strabism, heteroforie cu tulburarea vederii binoculare. nistagmus care influenteaza integritatea functionala a organului vizual;

- hialite, corioretinite, uveite si sechelele lor;

- hemeralopia;

- tulburari ale simtului cromatic pentru lucrarile vizuale care constituie un risc in cazul neperceperii lor;

- orice afectiune oculara acuta si evolutiva.

(5)La aparitia unor simptome de uzura precum si/sau a unor afectiuni oftalmologice sau generale confirmate prin controlul medical, personalul va fi orientat spre alte locuri de munca fara solicitari vizuale deosebite, temporar sau definitiv, conform indicatiilor medicale.

Art. 16. Pentru prevenirea imbolnavirilor profesionale generate de suprasolicitarea aparatului locomotor, se interzice repartizarea personalului la care, prin controlul medical s-au depistat urmatoarele afectiuni considerate contraindicatii pentru desfasurarea activitatilor la microscopul binocular:

- malformatii congenitale sau dobandite ale aparatului locomotor in functie de solicitarile specifice profesiei;

- afectiuni osteo-articulare inflamatorii sau degenerative, tenosinovite, miozite.

3. ORGANIZAREA ACTIVITATII LA MICROSCOPUL BINOCULAR

Art. 17. Pentru prevenirea riscurilor profesionale la locurile de munca la care se desfasoara activitati prin intermediul microscoapeior binoculare pe durate mai mari de 50% din timpul de lucru normat, se vor lua masuri de organizare a activitatii care sa contribuie la mentinerea capacitatii individuale’de munca.

Art. 18. Prezentele norme prevad o serie de masuri organizatorice care pot fi aplicate in functie de conditiile concrete de lucru, specificul procesului de munca si posibilitatile existente la nivelul persoanelor juridice sau fizice, astfel incat acestea sa contribuie Ia mobilizarea in limite optime a capacitatii de munca, in corelatie cu posibilitatea de refacere prin relaxare sau repaus.

Art. 19. Activitatea va fi astfel organizata incat lucrul la microscopul binocular sa fie periodic intrerupt, dupa caz prin:

- schimbarea activitatii;

- acordarea de pauze;

- inlocuirea personalului.

Art. 20. Intreruperea lucrului la microscopul binocular prin schimbarea activitatii se va asigura in situatiile in care este posibila alternarea activitatii desfasutate prin intermediul microscopului binocular cu alte activitati care nu necesita utilizarea acestui echipament si implicit, solicitari vizuale specifice.

Art. 21. (1)In cazul in care, natura sarcinii de munca si conditiile concrete de lucru nu permit schimbarea activitatii, intreruperea lucrului se va realiza prin introducerea unor pauze suplimentare pentru marirea timpului de repaus aferent pauzei obisnuitei

(2)Periodicitatea si durata pauzelor suplimentare se vor stabili in fiecare unitate in parte, in functie de natura sarcinii de munca sau specificul procesului tehnologic,corelat cu momentul si durata aparitiei simptomatologiei subiective.

(3)Timpul aferent pauzelor se include in timpul total de lucru.

Art. 22. Acordarea pauzelor suplimentare nu mai este necesara in situatiile in care utilizarea microscopului binocular este o activitate temporara sau care se desfasoara conform atributiilor de serviciu, intermitent, presupunand, prin insasi natura sarcinii de munca, alternarea activitatilor.

Art. 23. Pentru activitatile care nu pot fi intrerupte datorita ritmului de lucra impus de procesul tehnologic sau de functionarea echipamentelor tehnice, persoanele juridice sau fizice vor lua masuri de inlocuire a personalului in perioadele in care se considera necesara introducerea timpului de repaus.

Art. 24. (1)Pe cat posibil, ritmul de lucru va fi liber si nu se va impune intensificarea lui peste posibilitatile individuale

(2)Activitatea va fi astfel organizata incat sa nu fi necesara cresterea ritmului de lucru in anumite perioade pentru recuperarea "timpilor morti" sau intensificarea acestuia in ultima parte a zilei de lucru.

4. MICROSCOPULUI BINOCULAR

Art. 25. La utilizarea microscopului binocular se vor aplica si respecta prevederile normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice si, in functie de procesul tehnologic aferent activitatii de baza, normele specifice de securitate a muncii pentru respectivele activitati.

Art. 26. Microscopul binocular trebuie astfel reglat incat realizarea sarcinii de munca sa nu suprasolicite mecanismele de acomodare si convergenta pentru focalizarea imaginii.

Art. 27. La fiecare utilizare, operatorul trebuie sa verifice si sa adapteze microscopul binocular in raport cu capacitatile sale vizuale prin reglarea ocularelor in functie de distanta interpupilara si de viciile sale de refractie.

Art. 28. (1)Pentru a nu suprasolicita acomodatia si convergenta, focalizarea imaginii se va realiza ii cepand cu obiectivul indepartat de lama, placheta, preparat etc.

(2)In momentul in care reperele devin clare in campul microscopului, operatorul va indeparta putin imaginea, pastrand vizibilitatea necesara, pentru relaxarea acomodatiei in timpul urmaririi imaginii care se distanteaza.

Art. 29. Reglarea intensitatii luminoase in microscop se va face la valoarea minima acceptabila, in raport cu capacitatea de discriminare vizuala, proprie operatorului.

Art. 30. (1)Pentru prevenirea suprasolicitarilor posturale operatorul va regla dimensiunile mobilierului de lucru in raport cu caracteristicile sale antropofunctionale.

(2)Efortul static prelungit, cauzat de pozitia fixa la microscop va fi compensat prin exercitii de gimnastica care pot fi efectuate in timpul pauzelor.

Art. 31. In timpul desfasurarii activitatii la microscopul binocular, se va adopta o pozitie de lucru corecta (a se vedea figura 1), ceea ce presupune:

a) verticalitatea coloanei vertebrale cu mentinere; curburilor fiziologice;

b) evitarea inclinarii capului si a trunchiului;

c) sprijinirea corpului pe intreaga suprafata d sezut a scaunului si pe spatar;

d) asigurarea unui spatiu si sprijin adecvat pentn membrele inferioare; coapsele trebuie sa fie orizontale, ia unghiul format intre coapsa si gamba sa fie drept sau uso obtuz;

e) mobilitatea membrelor superioare si excluderea sprijinului coatelor pe suprafata mesei de lucru.

Art. 32. In cazul in care microscopul nu are asigurata prin constructie posibilitatea de reglare a inaltimii ocularelor, se vor utiliza suporturi sub microscop, reglabile in inaltime.

Art. 33. (1)Curatarea ocularelor expuse prafturii si contactului cu genele operatorului se va realiza utilizand hartie neabraziva si antistatica.

(2)Se interzice folosirea batistelor, pielii de caprioara, bumbacului si a hartiei impregnata cu silicon care pot determina striatii si, respectiv, reflexii pe suprafata.

Art. 34. (1)Aseptizarea curenta a microscopului binocular se va realiza cu ajutorul unei solutii de formaldehida, fiind interzisa utilizarea solutiilor alcoolice care pot produce deteriorarea componentelor optice.

(2)In cazul aparitiei unei epidemii de keratoconjunctivite, se va efectua obligatoriu aseptizarea microscopului binocular si, in functie de situatia concreta, se vor lua masuri suplimentare de protectie individuala si colectiva cu consultarea medicului de specialitate.

5. CERINTE DE PROIECTARE A ECHIPAMENTULUI TEHNIC SI DE AMENAJARE A LOCULUI DE MUNCA

Art. 35. In activitatea de concepere si proiectare a activitatilor desfasurate prin intermediul microscopului binocular, se vor respecta prevederile de securitate si de medicina a muncii prevazute prin Normele generale de protectie a muncii, normele specifice de securitate a muncii pentru activitati care se desfasoara la binoculare precum si standardele de securitate cu caracter ergonomic referitoare la criterii antropofunctionale si psihofiziologice de concepere si proiectare a diverselor componente ale echipamentelor tehnice.

Art. 36. Prevederile din acest capitol constituie minimum de cerinte de proiectare pentru activitati care se desfasoara la binoculare si nu exclud prevederea altor solutii care sa contribuie la imbunatatirea nivelului de securitate si sanatate in munca.

Dimensionarea locului de munca

Art. 37. (1)Caracteristicile constructive si functionale al microscopului binocular si ale mobilierului de lucru trebuie sa fie adaptate particularitatilor constitutionale psihofiziologice ale operatorului, astfel incat sa nu constituie un factor de risc pentru securitatea si sanatatea sa.

(2)In acest scop, pentru dimensionarea locului de munca la microscopul binocular vor fi avuti in vedere parametrii prezentati in figura 2.

Cerinte pentru proiectarea echipamentului tehnic si a mobilierului de lucru

Art. 38. (1)Ocularele microscopului trebuie sa fie prevazute cu posibilitati de reglare in functie de distanta interpupilara si viciile de refractie ale operatorului.

(2)Ocularele trebuie prevazute si cu dispozitive de adaptare pentru personalul care poarta ochelari de corecti optica.

Art. 39. Microscopul trebuie sa prezinte posibilitati inclinare variabila a ocularelor, posibilitati de reglare pentru deplasarea platinei, pentru cursa obiectivului si focalizare fina a imaginilor, pentru intensitatea luminoasa a campului, posibilitati de schimbare usoara a obiectivelor etc.

H1 - inaltimea ocularului

H2 - inaltimea mesei

H3 - grosimea suportului microscopului

H3 = (l2 cos α1 +h2 cos α1)-H1

H4 - inaltimea suportului pentru membrele inferioare

H5 - inaltimea blatului scaunului

H5 = H2+ l2 cos α1-(h3+h4)

L1 - distanta ocular-marginea mesei h1-distanta ochi-vertex h2-distanta ochi-umar h3-distanta bazin-umar h4-distanta blat scaun-articulatie sold l1-distanta axa verticala a trunchiului-ochi l2-lungimea bratului l3-lungimea coapsei l4-lungimea gambei

α1 - unghiul brat-axa verticala a trunchiului

α2 - unghiul articulatiei soldului

α3 - unghiul gamba-laba piciorului

α4 - unghiul de inclinare a capului

Art. 40. Reglajele vor fi simple, accesibile dintr-o pozitie cat mai relaxata a corpului, usor de executat.

Art. 41. Pentru asigurarea unei pozitii de lucru confortabile, fara implicatii patologice pentru operator, astfel incat sa permita operatorului adoptarea pozitiei asezat corecte (a se vedea figura 3)

Art. 42. Locurile de munca cu microscoape binoculare vor fi dotate cu scaun de lucru ergonomic, prevazut cu:

- posibilitati de reglare a inaltimii suprafetei de sedere a scaunului in functie de inaltimea suprafetei de lucru si de dimensiunile antropometrice ale operatorului;

- posibilitati de reglare a spatarului in plan frontal si vertical pentru asigurarea sprijinului in zona coloanei vertebrale lombare;

- suprafata de sedere si spatar tapitate cu o tesatura supla rugoasa si permeabila;

- suprafata de sedere cu marginea anterioara rotunjita pentru a evita compresiunea coapselor;

- picior cu cinci ramuri pentru asigurarea stabilitatii.

Art. 43. Locul de munca va fi dotat cu suport pentru sprijinul membrelor inferioare, reglabil in inaltime si ca inclinare.

Art. 44. Microscopul va fi asezat cat mai aproape de operator, prin apropierea sa la maximum posibil de partea din fata a mesei, pentru a reduce distanta intre ochi si ocularul microscopului.

Art. 45. Unghiul de inclinare al microscopului fata de verticala va fi de 15° pana la 20°

Cerinte pentru asigurarea unui mediu de munca adecvat

Art. 46. (1)Specificul activitatii la microscopul binoculaj determina necesitatea realizarii la locurile de munca a unu iluminat adecvat, atat din punct de vedere calitativ, cat si dir punct de vedere cantitativ, care sa asigure functionarea optima a capacitatilor vizuale si securitatea operatorilor.

(2)Nivelurile de iluminare vor fi cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.

(3)Luminanta generala a incaperii de lucru trebuie sa fie corelata cu cea a campului microscopului, in functie de tipul activitatii(natura sarcinii, cerinte ale procesului: tehnologic etc.) si sa asigure, totodata, indeplinirea celorlalte operatii ale sarcinii de munca. Trebuie evitate diferentela prea mari,de luminanta intre campul vizual al microscopului. si ambianta generala.

Art. 47. (1)La locurile de munca cu microscoape binoculare se vor asigura conditii de confort termic, valorile parametrilor de microclimat fiind cele prevazute in Normele generale de protectie a muncii.

(2)Atunci cand, din considerente tehnologice, este necesar un microclimat strict controlat, cum este caz activitatilor din camerele "albe", se vor prevedea instalatii climatizare, a caror intretinere trebuie asigurata in mod corespunzator.

Art. 48. In cazul in care procesul tehnologic impune folosirea unor substante chimice sau preparate biologice cu potential nociv, in incaperile in care se afla locuri de munca cu microscoape binoculare se vor lua masuri de ventilare adecvate, in conformitate cu prevederile din Normele generale de protectie a muncii si cu instructiunile din fisele toxicologice ale substantelor respective.

Art. 49. Activitatea la microscopul binocular necesitand un grad inalt de concentrare a atentiei si/sau de coordonare senzorio-motorie, trebuie aplicate masurile corespunzatoare pentru reducerea nivelului de zgomot sub limitele maxime admise de Normele generale de protectie a muncii.

Art. 50. In cazul desfasurarii de activitati in camere "oarbe" (izolate de mediul exterior si fara lumina naturala) se vor adopta masuri compensatorii pentru prevenirea efectelor daunatoare asupra starii de sanatate (fizica si psihica) a personalului, cum ar fi:

- prevederea unor elemente decorative (fototapet, ferestre false etc.);

- efectuarea pauzelor organizate in exteriorul acestor camere;

- muzica functionala etc.

ANEXA1

RISCURI IN ACTIVITATEA LA MICROSCOPUL BINOCULAR

1. VIZUALE

l.l. Orbire de disconfort;

- orbire perturbatoare

1.2. Suprasolicitare vizuala

1.3. Oboseala vizuala

1.4. Crampa acomodativa

1.5. Astenopie acomodativa

1.6. Agravarea miopiei preexistente;

- miopie profesionala

2.RISCURI POSTURALE

2.1. Oboseala posturala

2.2. Modificari fiziopatologice ale aparatului locomotori:

- algii de postura;

- contracturi musculare;

- modificari biomecanice

2.3. Tulburari musculo-scheletice localizate la nivelul coloanei vertebrale si al centurii scapulare.

2.4. Boli profesionale ale aparatului locomotor, de tipul:

- miozite;

- tenosinovite;

- bursite;

- artrite;

- artroze etc.;

ANEXA2

Lista normelor specifice de securitate a muncii conexe si/sau complementare

1. Norme specifice de securitate a muncii pentru laboratoare de analize fmco-chimice si mecanice

2. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea lampilor electrice, a tuburilor cinescop si a corpurilor de iluminat

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea componentelor electronice, electrotehnice, a materialelor electroizolante si a produselor sintetizate

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitati din domeniul sanatatii

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor organice (exclusiv petrochimice)

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, depozitarea si transportul produselor anorganice.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrari neconventionale (electroeroziuni, electrochimice, laseri, ultrasunete)

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice

Lista standardelor de securitate a muncii

l. STAS 12894:1990

Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca.

2. SR ISO 8995

Securitatea muncii. Ergonomie. Principii de ergonomie vizuala. Iluminatul sistemelor de munca interioare (proiect de standard).

3. SR ISO 10075:1994

Principii ergonomice referitoare la efortul in activitatea mentala. Termeni generali si definitii.

4. SREN 614-1

Ergonomie. Securitatea masinilor. Principii ergonomice de concepere. Partea 1 Terminologie si principii generale (proiect de standard).

Standarde conexe

1. ST AS 7353/1-81

Microscoape. Terminologie

2. STAS 7353/3-82

Microscoape. Dimensiuni mecanice de baza

3. STAS 7353/4-82

Microscoape. Dimensiuni optice de baza

4. STAS 7353/5-82

Microscoape. Parametrii optici de baza.

GHID DE TERMINOLOGIE
Notiuni din domeniul securitatii muncii si ergonomiei

1. Notiuni de baza din domeniul securitatii muncii

1.1. Accident de munca

Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca, de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.

1.2. Boala profesionala

Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzata de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii.

1.3. Defectare

Incetarea aptitudinii unei masini, instalatii, utilaj etc., de a-si indeplini functia specificata.

1.4. Dispozitiv de protectie

Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.

1.5. Echipament individual de lucru

Totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale, in timpul procesului de munca.

1.6. Echipament individual de protectie

Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

1.7. Echipament tehnic

Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesarei in procesul muncii.

1.8. Factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala (abr. factori de risc)

Factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor implicate in procesul de munca ce pot provoca, in anumite conditii, accidente de munca sau boli profesionale

NOTA: factorii de risc sunt cauze potentiale ale accidentelor de munca si ale bolilor profesionale, dependente de executant, sarcina de munca, mijloacele de productie si mediul de munca. Identificarea lor, la nivelul acestor elemente implicate in orice proces de munca, constituie un obiectiv important al evaluarii riscului si fundamentarii activitatii de prevenire.

1.9. Instructaj de securitate a muncii

Modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii, care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

1.10. Instructiuni specifice de securitate a muncii

Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale de protectie a muncii si normele de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand conducerea persoanelor juridice sau persoana fizica considera necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

1.11. Instructiuni de utilizare

Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

1.12. Mijloc individual de protectie

Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

1.13. Nocivitate

Proprietate a unei noxe de a produce efect daunator asupra organismului.

1.14. Noxa (sinonim-factor nociv)

Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

1.15. Pericol

a) Sursa unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii.

NOTA: In domeniul securitatii muncii termenul este utilizat in asociere cu alti termeni definind originea sau natura presupusa a posibilei leziuni sau afectari a sanatatii: pericol de electrocutare, pericol de strivire, pericol de taiere, pericol de intoxicare etc.

b) Proprietatea inerenta a unei substante, agent, surse de energie sau situatie cu potential de a cauza evenimente nedorite (accidente de munca sau boli profesionale).

1.16. Prevenire

Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor,

1.17. Proces de munca

Succesiunea in timp si spatiu a actiunilor conjugate ale executantului si mijloacelor de productie in sistemul de munca.

1.18. Risc

Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

1.19. Risc profesional

Risc in procesul de munca.

1.20. Situatie periculoasa

Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

1.2.1 Zona periculoasa

Orice zona in care exista sau poate aparea pericol.

1.22. Zona periculoasa a unui echipament tehnic

Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.

NOTA: Pericolul care genereaza riscul infatisat in aceasta definitie:

- poate fi permanent pe durata functionarii prevazute a echipamentului tehnic (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substante periculoase, arc electric in timpul fazei de sudura etc.) sau

- poate aparea neasteptat (pornire neintentionata/neprevazuta etc.).

2. Notiuni din domeniul ergonomiei

2.1. Acomodatie

Functie care permite ochiului sa vada clar la diferite distante, gratie cristalinului care-si modifica puterea sa de refractie prin contractia muschiului ciliar. Este sinergica cu convergenta.

2.2. Acuitate vizuala

Capacitate de a vedea clar detaliile unui obiect.

2.3. Anisometrie

Stare de refractie inegala a celor doi ochi.

2.4. Aptitudine

Insusire sau grup de insusiri individuale care constituie o conditie a realizarii anumitor activitati la un nivel superior, precum si a reusitei profesionale.

2.5. Astenopie

Stare de oboseala oculara. Poate fi:

- Astenopie acomodativa: mentinerea cristalinului in acomodare continua, simuland miopia, datorita unui spasm al muschiului ciliar sau prin insuficienta puterii de acomodatie la hipermetropi sau prezbiti.

- Astenopie musculara: astenopie prin oboseala muschilor oculomotori externi sau interni.

- Astenopie nervoasa: astenopie produsa de un efort neuromuscular continuu, necesar pentru compensarea unei ametropii sau a unui dezechilibru oculomotor.

- Astenopie retiniana: astenopie caracterizata prin fotofobie si produsa prin epuizarea purpurei retiniene, sub actiunea prelungita a luminii prea puternice (sinonim-orbire perturbatoare) sau printr-o capacitate redusa de adaptare la lumina.

2.6. Capacitate de munca

Rezerva potentiala de munca mobilizata la un nivel ridicat sau mai scazut in functie de nivelul cerintelor indeplinirii sarcinii de munca, prin intermediul anumitor mijloace de productie si in anumite conditii de mediu.

2.7. Cerinte externe (sinonim-exigente externe)

Ansamblul cerintelor (exigentelor) adresate organismului uman de celelalte componente ale sistemului de munca, provenind din natura si caracteristicile acestora.

2.8. Convergenta

Orientare interna a axelor globilor oculari in actul vederii de aproape, prin care un obiect apropiat este perceput de ambii ochi ca o singura imagine (a se vedea si "acomodatia").

2.9. Deprindere

Mod de actiune devenit prin exercitiu componenta automatizata a activitatii, caracterizat prin reducerea partiala sau totala a controlului constient si prin realizarea spontana si facila.

2.10. Distanta interpupilara

Distanta dintre centrele celor doua pupile prin care trec axele vizuale principale.

2.11. Hipermetropie (sinonim-hiperopie)

Conditie a mediilor de refractie ale ochiului (viciu de refractie) in care, fara folosirea acomodatiei, focarul razelor paralele care vin de la infinit se formeaza inapoia retinei.

2.12. Miopie

Viciu de refractie in care razele vizuale paralele care vin de la infinit se formeaza intr-un focar inaintea retinei;

2.13. Miopie profesionala

Miopie constitutionala agravata si eventual precipitata de unele profesiuni care obliga la efort de acomodare vizuala.

2.14. Obiectiv

Sistem optic conceput sa furnizeze o imagine reala a obiectului.

2.15. Oboseala

Stare psihofiziologica caracterizand efectele solicitarii executantului, locale sau generale, nepatologice, reversibile dupa o recuperare corespunzatoare.

2.16. Ocular

Sistem optic prin care se examineaza imaginea furnizata de obiectiv.

2.17. Prezbitie (sinonim-prezbiopie)

Scadere fiziologica a acomodatiei la limita incompatibila a vederii normale pentru aproape, prin pierderea treptata a elasticitatii cristalinului si a capacitatii de a-si modifica curbura in raport cu distantele.

2.18. Selectie profesionala

Activitate care impune o analiza obiectiva a concordantei dintre caracteristicile profesiunii si posibilitatile de ordin fizic, psihic si informational pe care le prezinta persoana.

2.19. Solicitare

Mobilizare a functiilor si capacitatilor psihofiziologice ca efect al actiunii cerintelor externe asupra executantului, in functie de nivelul capacitatii sale de munca

2.20. Viciu de refractie (sinonim-ametropie)

Defect de refractie a ochiului: miopie, hipermetropie, astigmatism.