0723598256

NSSM 13
Norme de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor
prin deformare plastica la cald prin forjare

Preambul

Normele specifice de securitate a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, care cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia nationala in conditii de securitate a muncii.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva agentii economici de raspundere pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de securitate a muncii, adecvate conditiilor concrete de desfasurare a activitatii respective.

Normele specifice de securitate a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari privind asigurarea sanatatii si securitatii in munca, sistem compus din:

- Normele generale de protectie a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii si de medicina a muncii, general valabile pentru orice activitate;

- Normele specifice de securitate a muncii care cuprind prevederile de securitate a muncii, specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme specifice de securitate a muncii se aplica cumulativ si au valabilitate nationala indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

Structura sistemului national de norme specifice de securitate a muncii urmareste corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de securitate a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii. Conform acestor abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza reciproc:

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca;

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in procesul de munca;

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de securitate a muncii in cadrul Normelor specifice de securitate a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de securitate a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securitatii muncii la nivelul fiecarui element al sistemului-executant-sarcina de munca-mijloace de productie - mediu de munca - propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari in domeniul securitatii muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la sanatatea si securitatea in munca, baza pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor cu privire la securitatea muncii;

- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

- controlul realizarii masurilor de securitate a muncii.

In contextul general pe care l-am prezentat, "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare" au fost elaborate tinand cont de reglementarile existente in domeniul securitatii muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza studierii proceselor de munca si a stabilirii riscurilor specifice, astfel incat, pentru fiecare risc, sa existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structura acestor prevederi este facuta astfel incat prevederile urmaresc o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in procesul de munca.

Pe langa prevederile specifice privind prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare, structurate pe elementele sistemului de munca, normele mai cuprind un capitol de prevederi privind proiectarea mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate, prin standarde in domeniu.

In acelasi timp, pentru terminologia de securitate a muncii utilizata la elaborare, normele mai cuprind o anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa raspunda cerintelor actuale nu numai in ceea ce priveste continutul, dar si forma de prezentare, sa fie conform altor acte legislative si normative, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori, intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Continut. Scop

Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare, cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale specifice activitatii de forjare.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 2. - Prezentele norme se aplica la toate persoanele fizice sau juridice care desfasoara activitati de forjare, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Relatii cu alte acte normative

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de forjare, desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

2. Norme pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare

2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 5. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

2.2. Instruirea personalului

Art. 6. - Instruirea personalului din activitatea de deformare plastica la cald prin forjare, in domeniul protectiei muncii, se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 7. - Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform prevederilor Normativului-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Art. 8. - Personalul din atelierele de forja va purta echipamentul de protectie si de lucru corespunzator operatiilor pe care le executa.

2.4. Repartizarea sarcinilor de munca

Art. 9. - Aprinderea cuptoarelor se va face de catre fochisti autorizati de ISCIR sau persoane instruite si autorizate de catre conducerea persoanei juridice.

Art. 10. - Lucratorii care aprind combustibilul de alimentare a liniilor si a instalatiilor complexe cu un numar mare de injectoare sau arzatoare trebuie sa posede o autorizatie de fochist eliberata de ISCIR sau de catre conducerea persoanei juridice.

Art. 11. - Lucrul la utilajele de forja este permis numai lucratorilor calificati si cu experienta, organizati in echipe. Toti lucratorii din echipa trebuie sa lucreze dupa indicatiile si comenzile sefului de echipa.

Art. 12. - Este interzis lucratorilor sa foloseasca alte metode de lucru decat cele prevazute in planul de operatii si in instructiunile de la fiecare masina si loc de munca.

Art. 13. - (1) Pentru manevrarea si transportul pieselor grele se vor prevedea dispozitive care trebuie sa corespunda instructiunilor ISCIR.

(2) Pentru manevrarea pieselor grele se vor folosi clesti de ridicat speciali pentru sarcinile respective sau lanturi dimensionate pentru sarcini la cald.

(3) Clestii si lanturile de ridicat se vor verifica vizual la inceputul fiecarui schimb si se va urmari starea lor tehnica pe tot parcursul schimbului.

Art. 14. - La forjarea pieselor grele (in forje grele) este obligatorie folosirea "podurilor de forjare" calculate la sarcini dinamice si prevazute cu sisteme de amortizare a loviturilor la carlig sau cleste, carucior si dispozitiv de rotire.

Art. 15. - Lucrul cu dispozitivul pneumatic pentru baterea penelor se permite numai sefului de echipa si ajutorului sau, care vor fi instruiti asupra exploatarii dispozitivului in conditii de siguranta.

Art. 16. - (1) Orice revizie sau reparatie se va executa numai de catre lucratori calificati si instruiti pentru asemenea operatii si numai dupa ce se vor lua masuri ca in timpul efectuarii acestora sa nu existe posibilitati de pornire accidentala a manipulatorului.

(2) Se vor folosi placute avertizoare "NU CUPLATI, SE LUCREAZA".

Art. 17. - Operatiile de intretinere si reparatii la utilajele si instalatiile hidraulice de presiune se fac de catre personalul de intretinere special instruit si numai cu instalatia scoasa complet de sub tensiune.

Art. 18. - In cazul in care impreuna cu lucratorii specializati in operatiile de forjare si instruiti in acest scop trebuie sa lucreze si alti salariati, acestia vor avea un conducator si se vor lua masuri pentru instruirea si protectia lor.

2.5. Deservirea mijloacelor de productie

Cuptoare pentru forja

Art. 19. - La aprinderea cuptoarelor se vor respecta instructiunile intocmite pe baza prescriptiilor furnizorului si ale proiectantului, care vor fi afisate la loc vizibil, linga cuptor. In special se va avea in vedere:

a) inainte de aprindere se va ventila camera de ardere pentru evacuarea eventualelor acumulari de gaze;

b) daca cuptorul este rece, se va folosi o preincalzire lenta;

c) aprinderea arzatorului se face cu o torta cu maner lung de minimum 2 m, lucratorul stand lateral fata de usa cuptorului;

d) pentru aprindere se deschide mai intai robinetul de aer si apoi cel de combustibil;

e) in caz ca aprinderea nu se produce imediat, se inchide imediat admisia combustibilului si se aeriseste din nou cuptorul, dupa care operatia de aprindere se repeta.

Art. 20. - (1) Verificarea scaparilor de gaze la arzatoare, robineti sau canale se va face cu spuma de sapun de catre personalul de deservire instruit special in acest scop si autorizat de conducerea persoanei juridice.

(2) In cazul existentei unor scapari de gaze se va anunta personalul de intretinere si reparatii, instruit special in acest scop, aprinderea focului facandu-se numai dupa remedierea deficientelor.

Art. 21. - In caz de intrerupere accidentala a alimentarii cu combustibil, se vor inchide imediat robinetele de admisie a combustibilului. Reaprinderea se va face conform prevederilor art.19.

Art. 22. - (1) In caz de intrerupere accidentala a admisiei aerului, se intrerupe imediat si alimentarea cu combustibil.

(2) In cazul in care alimentarea cu aer si combustibil se realizeaza fortat, alimentarea cu combustibil se va conditiona de alimentarea cu aer.

Art. 23. - La oprirea cuptorului se inchide mai intai admisia combustibilului si apoi a aerului.

Art. 24. - (1) Se interzice lucrul la cuptoare, daca acestea, cat si toate instalatiile auxiliare, nu sunt in perfecta stare de functionare. In acest sens se vor face verificarile si operatiile de intretinere periodica conform instructiunilor firmei proiectante sau constructoare.

(2) Se interzice repararea cuptoarelor daca sunt calde (peste 30oC) si neaerisite.

Art. 25. - Deservirea cuptoarelor cu vatra mobila se va face numai atunci cand vatra se gaseste afara din cuptor. Matarialele inflamabile sau explozive nu se vor depozita in apropierea locurilor de iesire a vetrelor. Operatiile de lucru la astfel de cuptoare se vor incepe numai dupa ce s-au asigurat mijloacele necesare de combatere a incendiilor.

Cuptoare cu gaz metan pentru recopt si preincalzit laminate destinate debitarii

Art. 26. - La cuptoarele cu gaz metan pentru recopt si preincalzit laminate, destinate debitarii se vor verifica:

a) starea usilor si a mecanismelor de actionare a acestora;

b) starea paravanelor si a aparatorilor contragreutatilor;

c) functionarea ventilatorului pentru aer comprimat;

d) daca sunt scapari de gaz la arzatoare, robinetii sau imbinarile instalatiei de alimentare;

e) alimentarea cu apa rece a tirantilor de sustinere a boltei cuptorului de preincalzit baia;

f) starea zidariei, in special bolta si caramizile refractare;

g) functionarea dispozitivelor de incarcare si descarcare a cuptorului cat si starea cablului de tragere a vetrei cu troliu;

h) existenta in jurul cuptorului si a caii de rulare a vetrei a unui spatiu de cel putin 1 m latime.

Art. 27. - La aprinderea cuptorului se vor respecta prevederile art.19., completate de urmatoarele prevederi:

a) aprinderea si reglarea debitului de ardere se va face incet si treptat in aceeasi masura la toate arzatoarele;

b) este interzis a se manevra brusc alimentarea cu gaz sau cu aer ventilat.

Art. 28. - Este interzisa stationarea persoanelor in fata usilor, orificiilor cuptoarelor sau a privi prin vizor in timpul aprinderii focului.

Art. 29. - Este intezis ca in timpul functionarii cuptorului sa se introduca apa sau obiecte cu umiditate mare.

Art. 30. - Supravegherea functionarii cuptorului si reglajul combustiei in timpul functionarii acestuia vor fi efectuate de catre un lucrator numit de maistru si instruit special in acest scop.

Art. 31. - La stingerea focului se va proceda astfel:

a) se deschide usa (usile) cuptorului;

b) se inchid robinetele de gaz la toate arzatoarele;

c) la doua minute de la oprirea gazului se porneste ventilatorul;

d) se inchide usa (usile) cuptorului;

e) ventilatorul se va mentine in functiune pana cand temperatura cuptorului scade sub 100oC.

Art. 32. - Orice defectiune in functionarea cuptorului se va aduce imediat la cunostinta fochistului si a personalului de intretinere, pentru remediere.

Art. 33. - La incarcarea si descarcarea cuptorului se vor utiliza rangi, carlige si clesti corespunzatori.

Art. 34. - La manevrarea vetrei cuptorului se interzice folosirea cablului innodat, nematisat, cu fire rupte sau cazut de pe rola.

Art. 35. - In timpul deplasarii vetrei cuptorului se interzice stationarea lucratorilor la o distanta mai mica de 1,5 m de rola sau de cablu.

Cuptoare cu gaz metan tip camera si cu fanta, cuptoare cu gaz metan cu impingator

Art. 36. - (1) Inainte de aprinderea focului se vor verifica:

a) starea usilor si a mecanismelor de actionare a acestora;

b) starea paravanelor si a aparatorilor contragreutatilor;

c) functionarea ventilatorului pentru aerul de combustie;

d) alimentarea corecta cu apa a paravanelor de racire;

e) starea furtunurilor de alimentare cu apa de racire a usii cuptorului, precum si starea colierelor de fixare a furtunurilor;

f) starea zidariei, in special a boltei si a caramizilor refractare;

g) existenta unui spatiu liber lat de 1,5 m in jurul cuptorului;

h) daca sunt scapari de gaz la arzatoare, robineti sau la imbinarile instalatiei de alimentare.

(2) Daca in urma verificarilor precizate la pct.(1) se constata una sau mai multe defectiuni, se va inlatura mai intai defectiunea si numai dupa aceea se va aprinde focul.

Art. 37. - Aprinderea si stingerea focului la acest tip de cuptor se va face conform prevederilor art.19, 27, 31.

Art. 38. - (1) La alimentarea cuptorului tip camera se impune alegerea unei inaltimi corespunzatoare de introducere a pieselor in cuptor.

(2) La selectia lucratorilor pentru aceasta operatie se va tine cont si de inaltimea fizica a acestora.

Art. 39. - La oprirea cuptorului cu impingator se va proceda astfel:

a) se deschid usile cuptorului;

b) se inchid robinetul principal de gaz si apoi robinetii de la arzatoare;

c) ventilatorul de aer de ardere se va mentine in functiune pana la scaderea temperaturii la 800oC;

d) se intrerupe alimentarea cu curent electric de la intreruptorul principal din tabloul electric;

e) se inchide robinetul de aer comprimat;

f) dupa racirea cuptorului sub 100oC se inchide apa.

Instalatii de incalzit prin inductie

Art. 40. - Inainte de pornirea instalatiei se va verifica:

a) inchiderea si sistemul de siguranta a capacelor si a usilor instalatiei;

b) starea captuselii refractare a bobinelor de inductie;

c) functionarea sistemului de racire a bobinelor de inductie cu apa dedurizata;

d) functionarea sistemului de avans.

Art. 41. - La exploatarea si supravegherea instalatiilor de incalzire CIF pentru forja se vor respecta urmatoarele:

a) nu se va incepe lucrul daca una din aparatori este indepartata sau daca usa este deschisa;

b) regimul de lucru va fi fixat numai de catre electricianul de serviciu;

c) dupa pornirea masinii si dupa reglarea acesteia, se introduce materialul pentru incalzire, prin asezarea sa pe prisma de la intrarea in incalzitor, ferind raza de actiune a clestelui;

d) materialul asezat pe prisma trebuie sa avanseze odata cu miscarea grinzii pasitoare, in caz contrar se va apasa pe butonul rosu si se va anunta electricianul de serviciu.

Art. 42. - In timpul functionarii instalatiei se interzice:

a) folosirea clestilor, rangilor sau a altor obiecte pentru impingerea sau tragerea pieselor in si din inductor;

b) atingerea partilor metalice ale inductorilor, tevii de ghidare si a tevii de scurgere a apei;

c) executarea operatiilor de reparatie, intretinere si curatare a partilor componente ale instalatiei.

Art. 43. - In timpul functionarii instalatiei se interzice intrarea sub platforma, in incaperea barelor si a instalatiilor.

Art. 44. - (1) Este interzis accesul persoanelor straine in sala generatoarelor sau in incaperile de alimentare electrica a cuptoarelor de inductie. Usile vor fi incuiate, iar pe usi se va scrie "PERICOL DE ELECTROCUTARE".

(2) Se va verifica gradul de ecranare a diferitelor parti ale instalatiei, care pot iradia unde electromagnetice in mediul inconjurator prin masurari ale intensitatii campului electromagnetic (componenta electrica si/sau magnetica, dupa frecventa) la locul de munca al personalului respectiv.

Art. 45. - (1) Nu este permisa sub nici o forma stationarea persoanelor straine (care nu participa la procesul de elaborare) in apropierea cuptoarelor de inductie.

(2) In jurul cuptoarelor si al statiei CIF aferente se vor monta tablite avertizoare "STATIONAREA STRICT INTERZISA" , "PERICOL DE ACCIDENTARE".

Art. 46. - Toate elementele constructive metalice si carcasele de protectie ale echipamentului CIF se vor lega in mod obligatoriu la pamant prin bare sau conductoare.

Art. 47. - (1) La aparitia oricarei defectiuni se opreste instalatia si se anunta seful ierarhic (sef de echipa, maistru etc.) care are obligatia de a lua decizia cuvenita

(2) Orice interventie la instalatie se face numai cu instalatia scoasa de sub tensiune.

Art. 48. - Intretinerea instalatiei de incalzit prin inductie se face astfel:

a) dupa fiecare schimb se vor sterge de apa toate organele, accesoriile si dispozitivele expuse stropirii, iar suprafetele prelucrate se vor unge superficial cu ulei mineral;

b) zilnic se curata inductorii si sistemul de avans, se controleaza daca filtrul este curat si apa circula corect in sistemul de racire; se va verifica etanseitatea organelor si a racordurilor instalatiei de racire;

c) saptamanal se verifica starea suprafetei refractare a bobinei, se curata complet vibratorul, se controleaza nivelul uleiului (sau prezenta vaselinei) in lagarele grupului si se vor gresa toate organele mecanismelor de antrenare;

d) saptamanal se verifica functionarea corecta a blocajelor electrice de la inchizatoare;

e) lunar se verifica functionarea releelor de alarma, a electroventilelor si a presostatelor instalatiei de racire, se curata izolatorii de medie frecventa, se verifica si se curata contactorii de cuplare a condensatorilor;

f) la intervalul de doua luni se va verifica rezistenta prizelor de punere la pamant, a carei valoare individuala nu trebuie sa depaseasca valoarea prescrisa in instructiuni;

g) trimestrial, se va curata de praf, prin suflare cu aer de joasa presiune, echipamentul montat in interiorul dulapului.

Art. 49. - La incetarea lucrului si predarea schimbului se va proceda astfel:

a) se goleste inductorul;

b) se urmareste evacuarea ultimului semifabricat;

c) se face predarea agregatului sefilor de echipa sau reglorilor de la urmatorul schimb, cu specificarea tuturor observatiilor privind starea de functionare a acestuia.

Art. 50. - Fiecare instalatie de incalzit prin inductie trebuie sa aiba un registru de interventie, in vederea eliminarii posibilitatilor de electrocutare sau accident tehnic.

Taierea materialelor

Art. 51. - (1) La taierea libera pe nicovala, forjorul va avea grija sa orienteze materialul in asa fel incat partile ce se desprind prin taiere sa nu loveasca persoanele aflate in apropierea locului de munca.

(2) Se interzice a bate cu ciocanul sau cu orice alta unealta din otel calit direct in nicovala.

Art. 52. - La taierea sau retezarea cu ciocanul, barele trebuie tinute cu clestele. La operatiile de crestare executate cu ciocanul, lucratorul trebuie sa fie situat lateral fata de dalta cu care se executa operatia.

Art. 53. - Este interzisa taierea la rece a materialelor cu ciocane mecanice.

Fixarea matritelor

Art. 54. - Toate matritele vor fi verificate inainte de a fi montate si vor fi inlaturate cele care prezinta fisuri sau crapaturi.

Art. 55. - Montarea si demontarea matritelor se vor face cu dispozitive mecanizate adecvate acestei operatii de catre reglori sau personal specializat. In timpul schimbarii matritelor, berbecul va fi asigurat contra caderii. La aceasta operatie, vor asista seful de echipa, precum si manipulatorul utilajului.

Art. 56. - (1) Fixarea matritelor pe masina se va face cu suruburi in buna stare, fara alte piese intermediare.

(2) Daca acest lucru nu este posibil, se poate face fixarea si cu ajutorul penelor sau a bridelor folosind contrapiese din mai multe bucati (daca s-a prevazut in proiect).

Baterea penelor cu berbecul pendular

Art. 57. - Utilizarea berbecului pendular pentru baterea penelor de fixare a matritelor pe ciocane se va face tinand seama de urmatoarele:

a) este interzis sa se lucreze cu berbecul pendular de batere a penelor fara instruirea corespunzatoare si insusirea practica si teoretica a lucrarilor sau manipularilor ce trebuie executate;

b) Inainte de utilizarea berbecului pendular de batere a penelor este obligatoriu:

- sa se verifice starea berbecului (sa nu prezinte fisuri, rupturi sau margini stemuite);

- ochetii, tijele si lanturile de ridicare a berbecului pendular trebuie sa prezinte suprafete fara fisuri, rupturi, deformatii sau posibilitatea de desprindere a berbecului din ele;

- In timpul cand nu este utilizat, berbecul va fi asezat numai pe pardoseala, in asa fel incat sa nu blocheze caile de acces, sa nu se rastoarne sau sa alunece.

Art. 58. - (1) In timpul utilizarii berbecului pendular pentru baterea penelor de fixare a matritelor se va verifica starea lanturilor din carligul macaralei. Este interzisa ridicarea berbecului daca lantul nu este in buna stare sau daca nu este prevazut cu inscriptia indicand sarcina maxima. Se interzice utilizarea lanturilor innadite cu suruburi, cu zale alungite, rasucite, sau care prezinta uzuri peste limitele admise.

(2) Ridicarea berbecului cu macaraua se va face numai dupa ce a fost bine legat in lantul macaralei. Legarea se va face prin trecerea lantului macaralei prin ochetul berbecului si agatarea la carligul macaralei, fara a forma noduri si ochiuri, si fara a fi expus la rasuciri.

(3) Este interzisa folosirea oricarei alte improvizatii in fixarea berbecului in lantul macaralei.

(4) Este obligatoriu ca berbecul ridicat sa aiba stabilitate de echilibru.

Art. 59. - Inainte de a bate penele cu berbecul pendular sunt obligatorii urmatoarele:

a) penele de strangere a matritelor sa fie fixate in locasuri si batute cu barosul pana la limita de refuz;

b) spatiul pe care il va parcurge berbecul de batere a penelor trebuie sa fie complet liber, sa nu prezinte obstacole sau denivelari si sa nu fie alunecos pentru cei care conduc berbecul. seful de echipa va stabili locul fiecarui lucrator si atributiile pe care le are in timpul baterii penelor, supraveghindu-i tot timpul pana la terminarea impanarii;

c) ajutorul sefului de echipa va dirija macaraua in timpul balansului, iar ceilalti doi lucratori din echipa vor conduce berbecul in timpul loviturilor;

d) berbecul se va aduce in dreptul penei ce urmeaza a fi batuta in asa fel incat centrul suprafetei de lovire sa se suprapuna cu suprafata de lovire a penei.

Art. 60. - In timpul baterii penelor:

a) este interzis a se tine mainile pe suprafata de lovire, pe ochetii sau lanturile de prindere a berbecului. Manipularea berbecului se va face tinandu-se cu mainile numai de manerele special prevazute in acest scop;

b) este interzis oricarei persoane a stationa, a trece sau a merge in spatiul cursei de pendulare a berbecului si se va supraveghea ca persoanele straine sa nu circule sau sa stationeze in spatiile de manipulare pentru baterea penelor;

c) se va acorda o atentie deosebita incat in timpul lovirii sa nu se roteasca berbecul.

d) miscarea de balans a loviturii trebuie sa se faca comandat si in concordanta cu miscarile caruciorului macaralei;

e) In timpul baterii penelor lucratorul trebuie sa stea lateral.

Art. 61. - Se interzice lasarea berbecului in balans liber dupa terminarea baterii penelor.

Art. 62. - Pentru baterea penelor dimensiunile berbecului trebuie sa fie in concordanta cu puterea ciocanelor:

a) berbecul de 500 kg va fi folosit pentru ciocanele de 0,5-1 si 2 kN;

b) berbecul de 1500 kg va fi folosit pentru ciocanele de 25-15-5 si 3 kN.

Baterea penelor cu dispozitivul pneumatic

Art. 63. - (1) Utilizarea dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se va face tinand cont de urmatoarele:

a) la introducerea inelului de prindere in carligul podului rulant se va avea grija ca lanturile de prindere sa nu fie rasucite;

b) dispozitivul se va aduce in pozitia de lucru astfel incat tija pistonului sa fie in dreptul penei de batut;

c) capatul tijei pistonului, in pozitia retrasa, va fi la aproximativ 300 mm distanta de capatul penei;

d) dupa ce s-a adus dispozitivul in pozitia de lucru conform celor de mai sus, se racordeaza furtunul la reteaua de aer comprimat, cu ajutorul cuplajului si se deschide robinetul de admisie a aerului;

e) se scoate boltul de blocare de la maneta de comanda si prin miscari scurte ale manetei de comanda se aplica penei lovituri scurte;

f) se va evita mentinerea manetei de comanda in pozitia spre inainte un timp mai indelungat deoarece in acest caz pistonul impinge dispozitivul inapoi;

g) dupa ce s-a realizat baterea penei, se asigura maneta de comanda cu ajutorul boltului de blocare, se inchide admisia aerului si se indeparteaza dispozitivul de ciocan.

(2) Pentru evacuarea aerului din rezervor, dupa inchiderea admisiei aerului si indepartarea dispozitivului de ciocan, se deblocheaza maneta de comanda si se executa cateva curse ale pistonului, dupa care se asigura maneta din nou.

(3) Desfacerea furtunului de alimentare de la retea se va face numai dupa ce s-au executat cele mentionate si dupa ce manometrul de pe rezervorul de aer indica presiunea 0.

Art. 64. - Este interzisa trecerea sau stationarea in fata tijei pistonului atata timp cat dispozitivul este racordat la reteaua de aer.

Art. 65. - Inainte de a transporta dispozitivul la locul de depozitare se va strange furtunul de alimentare in jurul rezervorului de aer.

Art. 66. - Se interzice utilizarea dispozitivului pneumatic fara manometru sau cu manometru defect, cu supape de siguranta sau reductorul de presiune dereglate, defecte sau lipsa, fara ulei in ungator sau cu ungatorul lipsa, fara bolt de blocare pentru asigurarea manetei de comanda. Se interzice utilizarea dispozitivului pneumatic cand capatul tijei prezinta uzuri pronuntate.

Art. 67. - Rezervorul de aer comprimat al dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se supune, conform instructiunilor ISCIR, unei probe hidraulice de verificare. Presiunea de incercare si presiunea de lucru admisa vor fi inscrise pe placa de timbru a recipientului. Deoarece presiunea aerului comprimat din retea este de cel mult 7 x 105 N/m2, presiunea de lucru trebuie sa corespunda cel putin acestei valori.

Art. 68. - (1) Supapa de siguranta montata pe rezervorul de aer al dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor, se va regla astfel incat sa se deschida la presiunea de 7,5x 105 N/m2. Dupa reglare, supapa de siguranta se va sigila. Regulatorul de presiune montat pe conducta de intoarcere se va regla la presiunea de 7 x 105 N/m2, apoi se va asigura surubul de reglare.

(2) Supapa de reglare a aerului din cilindru se regleaza la presiunea de 8 x 105 N/m2. Dupa asigurarea surubului de reglaj, se va insuruba capacul de protectie al supapei.

Art. 69. - La utilizarea dispozitivului pneumatic pentru baterea penelor se va verifica strangerea tuturor suruburilor si a piulitelor dispozitivului, inclusiv suruburilor pentru fixarea placii suplimentare, care se gasesc in partea inferioara a dispozitivului. O atentei deosebita se va acorda sistemului de suspendare a dispozitivului (inele, surub, lanturi si ochiul de prindere).

Art. 70. - In timpul lucrului cu dispozitivul pneumatic pentru baterea penelor, seful de echipa si ajutorul lui, vor purta casca si ochelari de protectie.

Art. 71. - (1) Furtunul pentru alimentarea dispozitivului pneumatic de batere a penelor se va trage peste racordul rezervorului si cel al semicuplarii. Pentru asigurarea capetelor furtunului se vor utiliza coliere metalice de strangere. De asemena, se va verifica existenta garniturii din semicuplare.

(2) Ungatorul montat pe conducta de intoarcere se va umple cu ulei si se va regla pentru presiunea de 7 x 105 N/m2.

Art. 72. - Dispozitivul pneumatic de batere a penelor poate fi pus in functiune cand manometrul de pe rezervorul de aer indica presiunea de cel putin 6 x 105 N/m2. Pentru baterea penei, un lucrator va tine dispozitivul orientat pe directia penei, iar seful de echipa va scoate boltul de blocare de la maneta de comanda. Maneta de comanda va fi actionata scurt inspre inainte, astfel incat tija pistonului sa aplice lovituri scurte penei.

Art. 73. - In timp ce dispozitivul pneumatic de batere a penelor este racordat la reteaua de aer comprimat, nu se permite stationarea sau trecerea in fata tijei pistonului.

Art. 74. - Dupa baterea penei, se va bloca maneta de comanda cu ajutorul boltului de comanda si se va indeparta dispozitivul de ciocan. Pentru descarcarea rezervorului de aer al dispozitivului, in vederea decuplarii acestuia de la reteaua de aer comprimat, se inchide robinetul, iar dupa deblocarea manetei de comanda se executa cateva curse ale pistonului pana ce presiunea din rezervor scade la 0, dupa care se deblocheaza din nou maneta. In urma executarii operatiei de mai sus se poate decupla furtunul de alimentare a dispozitivului de la reteaua de aer comprimat. In vederea transportarii dispozitivului pneumatic la locul de depozitare se va infasura furtunul de alimentare in jurul rezervorului de aer pentru prevenirea deteriorarii lui.

2.6. Forjarea metalelor

Art. 75. - Se interzice oricarui lucrator din atelier sau persoanelor straine sa puna in functiune sau sa manevreze un utilaj de forjare in afara manipulatorului sau a sefului de echipa.

Art. 76. - Inainte de inceperea lucrului, seful de echipa trebuie sa verifice functionarea utilajului de forjare. Va verifica, in mod obligatoriu, sistemul de actionare, montarea corecta si solida a nicovalei in sabota ciocanului sau in traversa fixa a presei, fixarea capului de otel al ciocanului in berbec sau in traversa mobila a presei.

Art. 77. - Forjorul trebuie sa stea lateral fata de locul de prelucrare in asa fel incat sa poata urmari procesul de forjare sau presare si sa fie protejat contra tunderului si zgurii improscate si contra caldurii radiate de piesa. Fac exceptie ciocanele si presele mici care sunt deservite, in general, de un singur lucrator, care trebuie in acelasi timp sa manevreze si presa si ciocanul.

Art. 78. - Ajutorii forjori se vor aseza lateral pentru a nu fi loviti de piesa ce, eventual, ar sari din cleste in timpul prelucrarii.

Art. 79. - In timpul functionarii ciocanelor sau a altor masini pentru forjat sau matritat sunt interzise:

a) executarea reparatiilor acestora;

b) indepartarea deseurilor;

c) curatarea, stergerea si ungerea lor.

Art. 80. - Lucratorul care conduce un ciocan sau o presa este obligat ca la incetarea lucrului sau in timpul absentei sale temporare sa lase berbecul pe nicovala si traversa mobila pe traversa fixa si sa scoata ciocanul sau presa din functiune, prin inchiderea robinetelor de admisie a aerului sau a aburului sau prin deconectare de la tablou.

Art. 81. - La toate utilajele de forjare mecanica este necesara preincalzirea sculelor inainte de inceperea lucrului, la temperatura de 150 - 200oC. Este interzisa utilizarea sculelor (matrite, pastile, dornuri etc.) fisurate sau stirbite, a sculelor auxiliare (clesti, dalti, ciocane etc.) necorespunzatoare.

Art. 82. - (1) La deblocarea tijelor din berbecii ciocanelor de 2, 3, 5 kN in scopul schimbarii tijei, schimbarii berbecului sau schimbarii pistonului sau a segmentilor se vor respecta urmatoarele:

a) se asigura berbecul impotriva caderii si se inchide ventilul de aer;

b) se monteaza matrita de deblocat tije, preincalzita la 200 - 250oC;

c) se aseaza dornul corespunzator locasului din berbec, preincalzit la 200 - 250oC, in locasul matritei;

d) se coboara usor berbecul pentru a verifica corespondenta dintre axa dornului si axa tijei;

e) se aplica lovitura.

(2) Dupa fiecare lovitura se verifica corespondenta dintre axa tijei si axa dornului.

Art. 83. - Este strict interzisa deblocarea capetelor de tija rupte prin ridicarea berbecului cu macaraua si apoi caderea libera a berbecului.

Art. 84. - In timpul matritarii, seful de echipa va supraveghea comportarea matritelor. In cazul constatarii unei slabiri, va opri lucrul si va lua masurile necesare.

Art. 85. - Este interzis lucratorilor ca in timpul lucrului sa tina mana pe ghidajele presei, in timp ce berbecul executa cursa. Asezarea pieselor pe matrita se va face numai cu ajutorul clestilor. Indepartarea tunderului de pe matrite se va face prin aspirare cu ajutorul furtunului cu aer comprimat.

Art. 86. - Dupa folosirea sculelor, acestea vor fi transportate in aceeasi zi la atelierul de reparatii matrite. Este interzisa depozitarea matritelor in jurul masinii.

Art. 87. - Pe locurile unde se depoziteaza si se stivuiesc piesele calde, trebuie sa se prevada tablii indicatoare de securitate, care sa atraga atentia asupra pericolului de arsuri existent (de asemenea si pe containerele care transporta materiale calde).

Art. 88. - La ciocanele cu abur, toate imbinarile cu flanse pe conducta de abur se vor proteja cu mansoane de protectie.

Art. 89. - Este interzis lucratorilor sa tina cu mana piesa pe nicovala, pe suprafata de lucru a matritei sau sa tina mana pe partile in miscare (ghidaje, berbeci, traverse mobile) ale presei, ciocanului masinii de forjat in timpul lucrului.

Forjare libera

Art. 90. - (1) Sculele de mana utilizate la forjarea libera trebuie verificate zilnic de lucrator, maistrul si seful de echipa.

(2) Se interzice utilizarea clestilor de forjare la care spatiul de siguranta dintre brate este mai mic de 30 mm.

Art. 91. - Se interzice utilizarea ciocanelor de forjare la cald pentru deformarea la rece a metalelor.

Art. 92. - Cand la forjarea libera lucreaza simultan trei lucratori se impune o sincronizare perfecta a actiunilor lor.

Retusarea matritelor

Art. 93. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor sau a berbecilor de pe ciocanele matritoare cu sabota fixa si mobila, seful de echipa trebuie sa execute urmatoarele:

a) verifica impanarea corecta a matritelor;

b) ridica berbecul ciocanului la punctul mort superior;

c) introduce dispozitivul de oprire sau pune siguranta (la ciocanele cu sabota mobila);

d) coboara berbecul pana la sprijinirea pe dispozitivul de sprijin prin inchidrea treptata a aerului comprimat;

e) inchide complet admisia aerului comprimat, verificand inchiderea prin apasare pe pedala sau pe maneta de comanda;

f) deschide robinetul de evacuare al instalatiei de alimentare cu aer comprimat dupa inchiderea alimentarii cu aer a utilajului.

Art. 94. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor sau a berbecilor, la presele cu frictiune, seful de echipa trebuie sa execute urmatoarele:

a) verifica impanarea completa a matritelor;

b) ridica berbecul presei la punctul mort superior;

c) introduce dispozitivul de sprijin;

d) opreste motorul masinii si coboara incet berbecul pe dispozitivul de sprijin.

Art. 95. - Inainte de inceperea operatiei de retusare a matritelor si a stantelor la maxiprese si prese de debavurat, seful de echipa executa urmatoarele:

a) verifica prinderea, respectiv fixarea corecta a suportilor, pastilelor, placilor si a poansoanelor montate pe masina;

b) ridica berbecul la punctul mort superior;

c) opreste motorul de actionare.

Lubrifierea si racirea matritelor

Art. 96. - Lubrifierea matritelor se va face, pe cat posibil, cu pistoanele de pulverizare cu teava lunga sau, in lipsa acestora, cu pamatuf cu coada lunga, utilizandu-se lubrifianti care produc cat mai putin fum. Nu se vor folosi lubrifianti in cantitate prea mare spre a se evita stropirea prin improscare in timpul lucrului.

Art. 97. - (1) Pentru racirea matritelor in timpul lucrului, precum si pentru indepartarea tunderului de pe suprafata acestora, se vor folosi jeturi de aer comprimat.

(2) Este interzisa curatarea tunderului cu mana.

Forjarea manuala

Art. 98. - Nicovalele pentru forjarea manuala trebuie sa fie amplasate la o inaltime de 0,650 - 0,750 m, de la pardoseala, pentru ca lucratorul sa aiba o pozitie normala in timpul lucrului.

Art. 99. - Suportul de lemn al nicovalei manuale trebuie sa fie strans cu unul sau mai multe cercuri de otel si sa aiba o tija pentru montarea nicovalei. Suportii din fonta sau otel trebuie sa fie prevazuti cu lacasuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de otel.

Art. 100. - Ciocanele manuale si baroasele vor avea suprafete netede, putin bombate, fara stirbituri sau crapaturi.

Art. 101. - Se interzice folosirea ciocanelor sau a baroaselor necalite. Sculele vor fi supuse unui tratament termic corespunzator.

Art. 102. - (1) Daltile, topoarele, netezitoarele, marcatoarele, cutitele, precum si orice alta scula de mana folosita in atelierele de forja trebuie sa aiba suprafetele de lovire netede si muchiile fara stirbituri.

(2) Este interzis a se lucra cu scule care prezinta stirbituri, deformari, crapaturi.

Art. 103. - Clestii trebuie sa fie in stare buna si corespunzatori pieselor care se prelucreaza.

Art. 104. - Clestii manuali trebuie sa fie confectionati din otel necalit. Bratele acestora in pozitie inchisa trebuie sa lase intre ele un spatiu mai mare decat grosimea degetelor.

Art. 105. - La locul de munca trebuie sa existe garnituri de mansoane din otel sau inele de diferite dimensiuni, servind la strangerea pieselor care se prelucreaza in dispozitivele de fixare.

Art. 106. - Racirea sculelor se va face in recipiente cu apa curata, amplasate la locul de munca si prevazute cu conducte de golire.

Utilizarea manipulatorului de forja

Art. 107. - Utilizarea manipulatorului de forja se va face tinand seama de urmatoarele:

a) inainte de pornirea manipulatorului, operatorul va controla ca toate manetele sa fie pe pozitia "0";

b) este interzisa functionarea manipulatorului daca temperatura uleiului este mai mica de 40oC;

c) manipulatorul de forja poate fi comandat numai de forjori special instruiti si autorizati sa lucreze la acest utilaj.

Art. 108. - (1) In timpul functionarii manipulatorului este interzisa stationarea lucratorilor pe manipulator, in fata sau in spatele acestuia precum si urcarea sau coborarea lucratorilor pe si de pe manipulator.

(2) Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce in timpul deplasarii manipulatorului, acesta va fi dotat cu sisteme de semnalizare acustica si optica.

Art. 109. - Este interzisa functionarea manipulatorului cand acesta prezinta pierderi de ulei la sistemul hidraulic.

Art. 110. - Se interzice utilizarea manipulatorului la forjarea pieselor mai grele decat capacitatea sa.

Art. 111. - (1) In timpul forjarii, clestele manipulatorului trebuie sa aiba pozitia orizontala.

(2) Nu se va roti clestele manipulatorului daca nicovala superioara a presei nu este ridicata de pe lingoul care se forjeaza.

(3) Nu se vor efectua operatii de forjare in timp ce clestele manipulatorului se afla in pozitia limita de sus sau in pozitia limita de jos.

Art. 112. - (1) Functionarea manipulatorului trebuie sa fie lina si fara socuri.

(2) Nu se va deplasa manipulatorul daca nicovala superioara a presei nu este ridicata de pe lingoul care se forjeaza.

Art. 113. - Toate sculele pentru forjare, dupa folosire, trebuie sa fie aranjate la locuri special amenajate. Se interzice depozitarea sculelor grele la locuri situate la inaltimi susceptibile de a provoca accidente la manipularea lor.

Revizia, reparatia si intretinerea utilajelor de forjare

Art. 114. - (1) Inainte de orice operatie de revizie sau reparatie a utilajelor de forja se vor intrerupe toate sursele energetice (curent electric, apa, aer comprimat, gaz) in asa fel incat nici accidental utilajul sau instalatia respectiva sa nu poata fi pusa in functiune.

(2) Este obligatorie montarea de placute avertizoare de tipul "NU CUPLA, SE LUCREAZA", "NU MANEVRA, SE LUCREAZA".

Art. 115. - (1) Asigurarea conditiilor de iluminare pentru operatiile de revizie sau reparatie a utilajelor de forja se va face prin folosirea lampilor portative alimentate la 24 V.

(2) Zona de lucru va fi imprejmuita cu grilaje pentru a impiedica intrarea persoanelor straine.

Art. 116. - Sculele, dispozitivele, scarile si platformele de acces precum si cricurile, funiile, cablurile etc. utilizate la operatiile de revizie si reparatie vor fi verificate inainte de utilizare pentru a fi in stare corespunzatoare.

Art. 117. - La operatiile ce necesita utilizarea automacaralei, podului rulant, grinzii rulante se vor respecta prevederile ISCIR.

Art. 118. - (1) Piesele, ansamblele si subansamblele demontate se vor aseza in locuri special destinate acestui scop, in afara cailor de acces si vor fi asigurate contra rostogolirii sau a rasturnarii accidentale.

(2) Pentru transportul acestora se vor folosi mijloace adecvate marimii greutatii si formei, asigurandu-se contra rostogolirii sau rasturnarii de pe mijloacele de transport.

Art. 119. - Piesele si materialele neutilizabile, rezultate in urma demontarii, vor fi evacuate imediat.

Art. 120. - Pentru curatarea si degresarea pieselor nu se vor folosi degresanti inflamabili sau toxici.

Art. 121. - Pentru utilajele care necesita interventii la inaltime si care nu sunt prevazute din constructie cu scari de acces, se vor folosi scari care se vor fixa si asigura corespunzator.

Art. 122. - Pentru interventiile la utilajele situate la inaltime, personalul de interventie va fi asigurat cu centuri de siguranta legate de un organ rigid, fara muchii ascutite.

Art. 123. - La manevrarea pieselor prevazute cu gauri filetate se vor utiliza numai inele de ridicare surub, conform standardelor in vigoare, precum si cabluri cu bolturi.

Art. 124. - Legatorii de sarcini vor respecta toate prevederile prescriptiilor ISCIR.

Art. 125. - (1) Pentru presari sau depresari de piese(rulmenti, bucse, coroane dintate, pinioane, volanti, cuplaje, saibe de curele, pistoane, butuci ambreiaj sau frana etc.) se vor folosi prese cu surub, prese hidraulice sau berbecul pentru batut pene.

(2) Operatiile de presare sau depresare piese vor fi conduse sau supravegheate de maistrul sau conducatorul locului de munca.

Art. 126. - La depresarea pieselor mici se va folosi ciocanul sau barosul, care trebuie sa fie in stare perfecta.

Art. 127. - La operatiile de asamblare sau demontare la cald se vor folosi arzatoarele cu gaz metan corespunzator gabaritului si formei geometrice a pieselor, iar focul va fi in permanenta supravegheat.

Art. 128. - (1) La orice interventie la utilajele dotate cu instalatii hidraulice se vor opri mai intai sursele energetice si se va depresuriza instalatia, verificandu-se prin robinetul de golire, eliminandu-se astfel pericolul de improscare sau de incendiu.

(2) Golirea instalatiilor hidraulice se va face numai in vase speciale.

Art. 129. - Este interzisa folosirea improvizatiilor la instalatiile hidraulice, orice piesa defecta fiind inlocuita numai cu una noua sau echivalent testata.

Art. 130. - Demontarea recipientilor de aer se va face numai dupa oprirea alimentarii cu aer si golirea lor.

Art. 131. - Purjarea recipientilor de aer si a conductelor se va face in prezenta aerului, dar la presiune scazuta.

Art. 132. - Dupa montarea recipientilor de aer se va face verificarea elementelor de imbinare la presiune scazuta.

Art. 133. - Punerea in functiune a recipientilor de aer dupa reparatie se va face numai dupa autorizarea ISCIR.

Art. 134. - Interventia asupra ambreiajelor, franelor, schimbarea curelelor se va face numai cu volantul de inertie oprit.

Art. 135. - Dupa terminarea lucrarilor de revizie, reparatie si intretinere, echipa care a efectuat aceste lucrari va verifica daca toate sculele si dispozitivele folosite au fost indepartate si va monta toate carcasele, aparatorile de protectie, balustradele etc.

Art. 136. - Darea in functiune a utilajului asupra caruia s-a intervenit se va face numai in prezenta sefului de echipa care exploateaza utilajul (sau in lipsa acestuia in prezenta maistrului) si a reglorului.

Art. 137. - Pentru fiecare tip de utilaj de forjare vor fi intocmite instructiuni specifice de interventii si reparatii.

Reparatia si intretinerea cuptoarelor pentru forja

Art. 138. - Pentru interventii la cuptoarele cu gaze se vor efectua urmatoarele operatii:

a) se opreste alimentarea cu gaz atat de la robinetii de la arzatoare cat si de la robinetul principal;

b) se verifica etanseitatea robinetilor;

c) se afiseaza placa avertizoare "NU MANEVRA, SE LUCREAZA";

d) se aeriseste cuptorul timp de 10 minute prin functionarea instalatiei de ventilare si deschiderea suberelor de aer la mixim.

Art. 139. - (1) Pentru interventia la cuptoarele electrice se va opri alimentarea cu curent electric de la intreruptorul principal al tabloului electric si se vor scoate sigurantele.

(2) Este obligatorie afisarea placutei avertizoare "NU CUPLA, SE LUCREAZA".

Art. 140. - Lucrarile de zidarie la cuptoare se vor incepe numai dupa ce temperatura acestora a scazut sub 30oC.

Art. 141. - In cazul in care este necesara intrarea in cuptor, se vor respecta urmatoarele:

a) se va asigura iluminarea interiorului cuptorului cu lampa portativa alimentata la 24 V;

b) intrarea in interior va fi de scurta durata, iar persoana din interiorul cuptorului va fi supravegheata.

Art. 142. - La lucrarile de reparatii care efectueaza structura de rezistenta a cuptorului se vor lua masuri speciale de sustinere a instalatiei de recuperare primara si secundara, respectandu-se tehnologia stabilita.

Art. 143. - La repunerea in functiune a cuptorului se vor verifica etanseitatile instalatiilor de gaz, apa, aer, montarea aparatorilor de protectie, a contragreutatilor, a instalatiei de ventilare.

Art. 144. - Aprinderea arzatoarelor cuptorului pentru proba la cald se va face de catre reglor in prezenta electricianului si a instalatorului.

3. Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate la prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare

3.1. Cladiri si alte constructii

Conditii de amplasare

Art. 145. - Atelierele de forja, inclusiv incaperile auxiliare, administrative si social-sanitare ale acestora se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor generale de protectie a muncii si Normelor generale de paza si stingere a incendiilor.

Art. 146. - (1) Cladirea care cuprinde ateliere de forja va fi cu latura lunga perpendiculara pe directia vanturilor dominante in perioada calda a anului, evitandu-se alipirea anexelor tehnico-sociale de fatade; cand conditiile tehnologice impun alipirea de fatade, acestea nu vor depasi 40% din lungimea fatadelor. Pentru ventilarea naturala se vor prevedea suprafete cu posibilitati de deschidere in pereti si acoperis.

(2) La dezvoltarea forjelor existente se vor evita solutiile de alipire a unor deschideri in halele existente, construindu-se hale noi cu asigurarea unei ventilatii naturale eficiente.

Art. 147. - Atelierele de forja se vor amplasa in cladiri fara etaje, de constructie rezistenta la trepidatii, grupandu-se doua sau maximum trei deschideri pentru asigurarea unei ventilatii naturale eficiente.

Art. 148. - Amplasarea atelierului de forja se va face pe teren neinundabil, astfel ales incat nivelul terenului sa fie sub nivelul pardoselii din hala.

Cai de circulatie

Art. 149. - (1) Latimea cailor de circulatie in hale se va stabili conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

(2) Caile de acces trebuie sa fie marcate vizibil cu linii de culoare deschisa.

Art. 150. - Toate caile de acces ale mijloacelor de transport din atelierul de forja vor fi pavate si executate din materiale nealunecoase si termorezistente.

Art. 151. - Materialele din care se executa pardoseala din atelierele de forja trebuie sa fie rezistente la o presiune de peste 2,5 x 105 N/m2, la temperaturi pana la 1000oC in zonele de lucru si sa nu fie alunecoase. Pardoseala in ateliere de forja va fi plana, cu o usoara inclinatie spre canalele de scurgere.

Art. 152. - Canalele fluidelor energetice si gropile fundatiilor vor avea, de asemenea, pante de scurgere spre canalizare. Cele cu adancimea sub cota canalelor vor fi prevazute cu pompe de evacuare a apelor.

Art. 153. - (1) Capacele canalelor si gropilor se vor construi din materiale care sa reziste la trecerea mijloacelor de transport uzinal (cu care este dotat atelierul). In plus, capacele canalelor electrice sau de gaze vor fi astfel construite incat sa nu permita intrarea oxizilor sau a altor materiale fierbinti in interiorul canalului.

(2) Se interzice ca in subsolul atelierului de forja sa fie pozate conducte care transporta gaze sau fluide inflamabile.

Art. 154. - Pardoseala din diferite portiuni ale atelierului se va executa din materialele indicate in tabelul 1.

Tabelul 1

Acces in ateliere sau hale.

Art. 155. - (1) Dimensiunile usilor atelierelor de forja se stabilesc in functie de gabaritele mijloacelor de transport folosite.

(2) Pentru trecerea lucratorilor se prevad usi mici.

(3) Acolo unde deschiderile usilor sunt frecvente, peturband temperatura halei, se vor prevedea paravane, perdele de aer sau sasuri.

Amplasarea utilajelor

Art. 156. - Amplasarea utilajelor se va face cu respectarea prevederilor din tabelul 2 in ordinea operatiilor procesului tehnologic, respectandu-se, pe cat posibil, succesiunea normala a operatiilor, evitandu-se incrucisarile si transporturile in contra sens.

Tabelul 2

Art. 157. - Amplasarea utilajelor se va face astfel incat sa nu se blocheze usile si caile de acces, iar transportul pieselor intre operatii sa nu traverseze caile de acces din atelier.

Art. 158. - Utilajele de forjare, deservite de un singur cuptor de incalzire, vor fi amplasate intre cuptorul de incalzire a materialului si presa de debavurat. In aceste cazuri, usa de evacuare a cuptorului se va aseza pe aceeasi linie cu utilajul de baza si, de regula, in stanga utilajului. Asezarea cuptorului la 900 sau 1350 fata de axa de lucru a utilajelor de forjare nu este rationala, deoarece permite radiatiilor calorice sa fie dirijate intens catre locul de munca.

Art. 159. - La masinile de forjat orizontal, cuptorul se aseaza lateral, paralel cu axa de lucru a masinii si de partea dreapta a ei.

Art. 160. - Daca la utilajele de forjare trebuie instalate cate doua cuptoare, atunci acestea se amplaseaza lateral fata de utilaj. In acest caz, la ciocanele de matritat, presa de debavurat va fi scoasa din dreptul ciocanului si se va aseza catre trecerea centrala sau laterala a sectiei.

Art. 161. - Cuptoarelor ciocanelor de forjare libera cu doi montanti, se aseaza in linie cu acestea. Cuptoarele ciocanelor de forjare libera cu un montant se vor aseza cu 0,5 m spre spate, de regula, cu gura de evacuare pe axa stanga-dreapta a sabotei.

Art. 162. - In cazurile in care suprafata disponibila impune un alt amplasament al cuptoarelor de incalzit fata de utilajele de forjat, se vor proteja lucratorii de radiatiile calorice prin folosirea paravanelor de protectie, a perdelelor de apa sau aer.

Art. 163. - La amplasarea utilajelor si a instalatiilor de forjare trebuie sa se asigure cai de acces si treceri intre utilaje, tinandu-se seama de greutatea si dimensiunile materialelor manipulate si a mijloacelor de transport precum si de conditiile impuse constructiv la montarea, demontarea si intretinerea lor, prevazandu-se spatii de lucru corespunzatoare care sa elimine pericolele de accidentare.

Art. 164. - Intre gabaritele utilajelor si caile de acces se va prevedea un spatiu minim de 0,8 m.

Art. 165. - Distantele libere minime in fata utilajelor (adancimea locurilor de munca) si latimile minime ale locurilor de trecere, dintre utilaje, sunt indicate in tabelul 2.

Art. 166. - La locurile de munca se vor prevedea suficiente spatii pentru depozitarea semifabricatelor, a pieselor forjate a bavurilor si a deseurilor, demarcate cu linii vizibile.

Art. 167. - Spatiile de depozitare a pieselor calde trebuie sa fie astfel amplasate incat caldura radiata sa nu fie orientata asupra lucratorilor. Aceste spatii vor fi dotate cu tablite de avertizare "METAL CALD".

Art. 168. - Instalatiile de curatire (cu nisip, cu alice si prin decapare) vor fi prevazute cu ventilatie locala corespunzatoare. Cele producatoare de noxe si de zgomot peste limitele admise se vor izola de restul atelierului.

Art. 169. - Tablourile de comanda si automatizare (cand nu sunt montate pe utilaj) se vor amplasa langa utilajele pe care le deservesc, la loc vizibil si usor accesibil, si vor fi protejate cu balustrade sau parapeti de protectie (daca se circula cu mijloace de transport pe langa ele).

Alte conditii impuse atelierelor de forja

Art. 170. - Atelierele de forja vor fi prevazute cu iluminat natural si artificial conform prevederilor Normelor generale de preotectie a muncii.

Art. 171. - Pentru evitarea variatiei iluminarii locurilor de munca la trecerea podurilor rulante, acestea din urma se prevad cu corpuri de iluminat suplimentare, astfel realizate incat sa nu produca straluciri defavorabile in cadrul halei si la nivelul locului de munca.

Art. 172. - Pentru inlaturarea degajarilor nocive si a surplusului de caldura si a prafului, atelierele de forja trebuie prevazute cu instalatii de ventilatie conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 173. - Atelierele de forja vor fi incalzite in timpul friguros conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. In caz ca din bilantul termic rezulta ca degajarile de caldura depasesc pierderile de caldura, se vor realiza numai incalziri zonale, dupa caz.

Art. 174. - Incalzirile de garda pentru protejarea contra inghetului a instalatiilor de orice fel se vor face numai in cazuri speciale, cand solutia se dovedeste mai economica decat luarea unor masuri ca: descarcarea instalatiilor, izolarea termica a instalatiilor, conducte insotitoare, incalzire locala.

Art. 175. - Pentru alimentarea cu apa potabila si carbogazoasa sarata se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii.

3.2. Vetre si cuptoare

Art. 176. - Vetrele fixe pentru forjarea manuala vor fi prevazute cu hote, construite din tabla, pentru captarea gazelor arse si evacuarea lor in atmosfera.

Art. 177. - Vetrele si cuptoarele vor fi dotate pe cat posibil, cu dispozitive automate de alimentare si evacuare.

Art. 178. - Cuptoarele vor fi prevazute cu dispozitive mecanizate pentru manevrarea usilor. La cuptoarele electrice cu camera se vor prevedea intreruptoare care vor opri alimentarea cu curent a cuptorului in momentul deschiderii usii.

Art. 179. - La cuptoarele cu gaz tip camera cu propulsie, contragreutatea parghiei de inchidere a usilor cuptorului trebuie protejata intr-un cilindru metalic.

Art. 180. - Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare la instalatiile electrice ale cuptoarelor se vor respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii privind protectia impotriva electrocutarii.

Art. 181. - Protectia contra radiatiilor calorice se va realiza prin dispozitive speciale ca : perdele de apa, usi racite cu apa, dusuri de aer, paravane.

Art. 182. - Cuptoarele de orice tip vor trebui sa fie bine etansate si izolate astfel ca la exterior sa nu depaseasca :

a) pe partile laterale maximum 0,1 din temperatura de regim a cuptorului;

b) pentru usi si deschideri maximum 120oC pentru cuptoare cu temperatura maxima de1000oC si maximum 140oC pentru cuptoare cu temperatura de peste 1000oC.

Art. 183. - In locurile in care valoarea prevazuta la art.182., depaseste 55oC se vor prevedea placute avertizoare asupra pericolului, paravane din plasa de sarma, perdele de aer, ecrane, pentru a preveni atingerile intamplatoare.

Art. 184. - Temperatura maxima admisibila pentru partile de care se atinge personalul de deservire va fi :

a) pentru atingeri de lunga durata

- pentru parti metalice 55oC;

- pentru parti din ceramica sau sticla 65oC;

- pentru parti din material plastic 75oC;

b) pentru atingeri de scurta durata:

- pentru parti metalice 60oC;

- pentru parti din ceramica sau sticla 65oC;

- pentru parti din material plastic 75oC;

Art. 185. - Cuptoarele cu suprafata vetrei mai mare de 0,5 m2 vor fi prevazute cu hote instalate deasupra lor sau cu canale si cosuri de fum, pentru evacuarea gazelor arse in exteriorul halei.

Art. 186. - Toate instalatiile de incalzire CIF trebuie sa fie prevazute cu senzor optic de temperatura pentru a semnala supraincalzirea semifabricatului de forjat.

3.3. Utilaje de forjare

Art. 187. - Utilajele de forjare vor trebui sa fie prevazute cu dispozitive de protectie a muncii si instructiuni de functionare.

Art. 188. - Utilajele de forjare vor fi prevazute cu dispozitive care sa excluda posibilitatea efectuarii de comenzi false.

Art. 189. - Toate utilajele la care se foloseste jet de aer comprimat pentru indepartarea tunderului vor fi prevazute cu paravane de protectie si instalatie de absorbtie.

Art. 190. - Constructia, montarea si exploatarea, precum si intretinerea acumulatoarelor hidraulice se vor face cu respectarea instructiunilor tehnice ale furnizorului. Presele hidraulice, pompele si acumulatoarele hidraulice se vor monta cu respectarea normelor ISCIR. Darea in exploatare nu se poate face decat pe baza autorizatiei eliberata de ISCIR.

Art. 191. - Toate elementele componente ale retelei de inalta presiune trebuie sa fie supuse la probe, inainte de instalare, conform instructiunilor ISCIR.

Art. 192. - Traseul principal al conductelor de presiune va fi montat in canale subterane acoperite.

Art. 193. - Banda transportoare a pieselor de la cuptor la ciocanul matritelor trebuie sa fie prevazuta cu carcasa de protectie la reductor.

Art. 194. - Inaltimea benzii transportoare trebuie sa fie la nivelul vetrei cuptorului.

Art. 195. - Pedala de actionare a ciocanului matritor trebuie protejata cu o carcasa rezistenta pentru a se evita pornirea necontrolata a ciocanului datorita caderii pieselor.

Art. 196. - Ciocanul de forja tip Lasco trebuie sa fie prevazut cu un sistem de siguranta impotriva caderii berbecului in timpul opririi ciocanului (pentru reparatii, pauze etc.).

Art. 197. - La ciocanele cu abur si cele cu aer, conducta de aductiune va fi prevazuta cu un ventil de inchidere montat pe racordul de legatura dintre conducta principala si ciocan. Conductele vor fi izolate, avand toate imbinarile etanse, si interzicandu-se imbinarile in unghi ascutit.

Art. 198. - Matritele folosite la forjare trebuie sa fie executate din materiale a caror calitate sa fie conform prescriptiilor proiectantului si tehnologiei prescrise.

Art. 199. - Presele manuale cu surub si volant vor avea zona de rotatie a contragreutatii ingradita.

Art. 200. - Podurile rulante folosite la manipularea pieselor pentru forjare vor avea cabinele etanse, prevazute cu instalatie de climatizare.

ANEXA 1

Norme conexe normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald prin forjare

Prezentele norme specifice vor fi completate cu alte norme de securitate a muncii, dupa cum urmeaza:

1. Norme ce reglementeaza lucrul cu foc deschis si norme PSI In general.

2. Norme specifice de securitate a muncii la distributia si utilizarea gazelor naturale.

3. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere.

4. Norme specifice de securitate a muncii pentru sudarea si taierea metalelor.

5. Norme specifice de securitate a muncii pentru transport intern.

6. Norme specifice de securitate a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecanizate, depozitarea materialelor.

7. Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin stantare si deformare plastica la rece.

8. Norme specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice.

9. Norme specifice de securitate a muncii pentru tratamente termice si termo-chimice.

10. Norme specifice de securitate a muncii pentru acoperiri metalice.

11. Norme specifice de securitate a muncii pentru vopsitorie.

12. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de captare, epurare, distributia apei si evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice.

13. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

14. Norme specifice de securitate a muncii la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si a azotului.

15. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si utilizarea acetilenei.

Pana la aparitia normelor prezentate in anexa raman valabile actualele norme departamentale in domeniu.

ANEXA 2

Ghid de terminologie de securitate a muncii. Notiuni de baza

1. Accident de munca: accident prin care se produce vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate ori deces.

2. Boala profesionala: afectiuni care se produc, ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factorii nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul muncii.

3. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.

4. Echipamentul individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei personale, in timpul procesului de munca.

5. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.

6. Echipament tehnic: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.

7. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

8. Instructiuni specifice de securitate a muncii: componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati: elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci cand normele generale de protectie a muncii si normele specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand conducerea persoanei juridice considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

9. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si pentru asigurarea securitatii muncii.

10. Mijloc individual de protectie: mijloace de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

11. Noxa (sinonim-factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

12. Prevenire: ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

13. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectarii sanatatii intr-o situatie periculoasa.

14. Risc profesional: risc in procesul de munca.

15. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

16. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de accidentare sau o imbolnavire profesionala.

ANEXA 3

Standarde conexe

1. STAS 297/1-80 -Indicatoare de securitate.Conditii tehnice generale.

2. STAS 297/2-80 -Indicatoare de securitate. Generalitati.

3. STAS 12216-84 -Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii.

4. STAS 12604-87 -Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

5. STAS 2612-87 -Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise.

6. STAS 12217-88 -Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele electrice mobile. Prescriptii.

7. STAS 12604/4-89 -Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii

8. STAS 12604/5-90 -Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie si verificare.

9. STAS CEI 598-222-992.01.01 -Corpuri de iluminat. Partea a 2-a: conditii tehnice speciale. Sectiunea 22. Corpuri de iluminat de siguranta.

10. STAS CEI 598-28-1992.02.01 -Corpuri de iluminat. Partea a 2-a. Conditii tehnice speciale. Sectiunea 8. Lampi portabile de mana.

11. STAS 9779-82 -Acustica psihofiziologica. Evaluarea efectelor zgomotului asupra omului. Indicatii generale.

12. STAS 11336/1-80 -Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului.

13. STAS 11336/2-80 -Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a nivelului de zgomot pentru activitati cu diferite grade de solicitare a atentiei.

14. STAS 9877-89 -Transportoare, vibratoare si transportoare oscilante. Prescriptii speciale de securitate.

15. STAS 9878-74 -Transportoare la sol pentru antrenarea carucioarelor.

16. STAS 9879-74 -Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate.

17. STAS 10627-76 -Ventilatoare. Prescriptii de securitate.