0723598256

NSSM 1
Norme specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere

1. PREVEDERI GENERALE

Continut.Scop

Art. 1. - (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru preluarea metalelor prin aschiere cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si bolilor profesionale specifice activitatii de preluare a metalelor prin aschiere pe masini-unelte actionate electric,hidraulic,pneumatic sau electropneumatic,pe masini si dispozitive manuale actionate electric sau pneumatic si pentru preluari manuale.

(2) Masurile de prevenire cuprinse in prezentele norme au ca scop eliminarea factorilor periculosii existenti in sistemul existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia ( executant-sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare

Art. 2. - Prezentele norme se aplica in toate unitatile economice in care exista activitatea de preluare a metalelor prin aschiere, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de preluare a metalelor prin aschiere,desfasurate in unitati, se vor aplica prevederile normelor prezentate in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cite ori este necesar,ca urmare, a modificarilor de natura legislativa,tehnica etc., survenite la nivel national sau proceselor de munca.

2. NORME PENTRU PRELUAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

2.1. Repartizarea sarcinilor de munca la preluarea metalelor prin aschiere

Realizarea sarcinii de munca

Art. 5. - (1) Deservirea masinilor-unelte este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop.

(2) Lucratorii in formare (calificare) vor fi supravegheati o perioada de timp de 1-3 luni, in functie de complexitatea lucrului, de un lucrator calificat si vor lucra singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca il va testa practic si teoretic asupra cunoasterii normelor si exploatarii corecte a utilajului.

Art. 6. - Se interzice lucrul la masini-unelte fara ca lucratorii sa posede documentatia necesara ( desene, fise tehnologice , planuri de operatii , schema de ungere si instructiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii-unelte) cu exceptia lucrului dupa piese model.

Art. 7. - Ajutorul de lucrator va lucra numai in prezenta lucratorului.

Art. 8. - Ridicarea , montarea, demonstrarea subansamblelor si dispozitivelor, a accesoriile, sculelor si pieselor de pe masini-unelte, care depasesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, tinindu-se cont de prescriptiile Normelor de Igiena Muncii privind efortul fizic.De la caz la caz, in functie de frecventa operatiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotarii cu mijloace ajutatoare de ridicat si transportat , chiar daca sarcinile sunt mai mici de 20 kg.

Deservirea masinilor-unelte

Art. 9. - Inainte de inceperea lucrului,lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de comanda (pornire-oprire si schimbarea sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a gratarelor din lemn.

Art. 10. - Lucratorul care deseveste o masina-unealta actionata electric va verifica zilnic:

a) integritatea sistemului de inchidere a carcaselor de protectie (usi, capace etc);

b) starea de contact intre bornele de legare la pamant si conductorul de protectie ;

c) modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimenteaza partile mobile, cu caracter temporar, precum si integritatea invelisurilor exterioare ;

d) continuitatea legaturii la centuraa de impamantare.

Art. 11. - Se interzice lucratorilor care deservesc masinile-unelte sa execute reparatii la masini sau instalatii electrice.

Art. 12. - In mod obligatoriu , masina-unealta , agregatul, linia automata vor fi oprite si scula indepartata din piesa in urmatoarele cazuri :

a) la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci cand masina nu este dotata cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operatii in timpul functionarii masinii :

b) la masurarea manuala a pieselor ce se prelucreaza ;

c) la schimbarea sculelor si a dispozitivelor;

d) la oprirea motorului transmisiei comune in cazul cand masina este actionata de la aceasta transmisie.

Art. 13. - In mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale masinii-unealta, agregatului, liniei automate in urmatoarele cazuri:

a) la parasirea locului de munca sau zonei de polideservire, chiar si pentru un timp scurt ;

b) la orice intrerupere a curentului electric ;

c) la curatirea si ungerea masinii si la indepartarea aschiilor ;

d) la constatarea oricaror defectiunii in functionare.

Art. 14. - In cazul cand in timpul functionarii se produc vibratii, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. In situatia in care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunta conducatorul procesului de munca.

Art. 15. - Dupa terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucratorul este obligat sa curete si sa unga masina, sa lase ordine la locul de munca si sa comunice schimbului urmator , toate defectiunile care au avut loc in timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucratorul care preia masina.

Art. 16. - Inlaturarea aschiilor si pulberilor de pe masinile-unelte se va face cu ajutorul maturilor, periilor speciale sau carligelor. Se interzice inlaturarea aschiilor cu mana. Se interzice suflarea aschiilor sau pulberilor cu jet de aer ; aceasta operatie este permisa numai cu justificari tehnologice sau constructive si cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm.

Art. 17. - Evacuarea deseurilor de la masini se va face ori de cate ori prezenta acestora este stanjenitoare pentru desfasurarea procesului de productie sau pentru siguranta operatorului si cel putin o data pe pe schimb.

Art. 18. - Piesele prelucrate, materialele , deseurile se vor aseza in locuri stabilite si nu vor impiedica miscarile lucratorilor, functionarea masinii si circulatia pe caile de acces. Piesele prelucrate, materialele si deseurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita in containere.

Art. 19. - (1) Gratarele din lemn de la masini vor fi mentinute curate si in buna stare, evitandu-se petele de ulei.

(2) Petele de ulei de pe gratare sau paviment se inlatura prin acoperire cu rumegus.

Art. 20. - Se interzice spalarea mainilor cu emulsii sau uleiuri de racire , produse inflamabile ( benzina, tetraclorura de carbon, silicat de sodiu etc.) precum si stergerea lor cu bumbac utilizat la curatare masinii.

2.2. .Prelucrarea metalelor prin strunjire

Fixarea si demontarea sculelor

Art. 21. - (1) Fixarea cutitelor de strung in suport se face astfel incat inaltimea cutitului sa corespunda procesului de aschiere.

(2) Partea din cutit care iese din suport nu va depasi de 1,5 ori inaltimea corpului cutitului pentru strunjirea normala.

(3) Fixarea cutitului in suport se va face toate suruburile din dispozitivul portscula.

Art. 22. - La montarea si demontarea mandrinelor, universalelor si platourilor pe strung, se vor folosi dispozitive de sustinere si deplasare.

Fixarea si demontarea pieselor

Art. 23. - (1) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine in universal sau intre varfuri si perfect centrate, pentru a nu fi smulse.

(2) La fixarea pieselor si scoaterea pieselor din universal,se vor utiliza chei corespunzatoare, fara prelungitoare din teava sau alte parghii.

Art. 24. - La fixarea pieselor in universul strungului, se va repeta conditia L < 3d, unde L si d reprezinta lungimea, respectiv diametrul piesei de prelucrat.

Art. 25. - La prelucrarea pieselor lungi, pentru sustinerea lor se vor utiliza linete.

Art. 26. - La fixarea piesei intre varfuri se va fixa rigid papusa iar pinola se va bloca in pozitia de strangere.

Art. 27. - Slabirea piesei din pinola papusii mobile se va efectua numai dupa oprirea strungului.

Art. 28. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul se va verifica starea fizica a fiecarui bac de strangere.Daca bacurile sunt uzate (sterse) , au joc, prezinta deformatii sau fisuri, universalul sau platoul vor fi inlocuite.

Art. 29. - Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va verifica daca modul in care este ascutit cutitul si daca profilul acestuia corespund preluarii pe care trebuie sa o execute, precum si materialului din care este confectionata piesa. Se vor folosi cutite de strung cu prag special pentru sfaramarea aschiei continue.

Art. 30. - La cutitele de strung prevazute cu placute din carburi metalice se vor controla cu atentie fixarea placutei pe cutit si starea acestuia.Nu se permite folosirea cutitelor la care placutele prezinta fisuri, arcuiri sau deformtii. Cutitele cu placute din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de socuri mecanice.

Pornirea si exploatarea strungului

Art. 31. - (1) Angajarea cutitului in material va fi facuta lin, dupa punerea in miscare a piesei de prelucrat..In caz contrar , exista pericolul smulgerii piesei din universal sau ruperii cutitului.

(2) La sfirsitul prelucrarii se va indeparta mai intai cutitul si apoi se va opri masina.

Art. 32. - La prelucrarea intre varfuri se vor folosi numai antrenoare( inimi de antrenare ) de tip protejat sau saibe de antrenare protejate.

Art. 33. - La prelucrarea pieselor prinse cu bucse elastice, strangerea , respectiv desfacerea bucsei se vor face numai dupa oprirea completa a masinii.

Art. 34. - (1) Se interzice urcarea pe platoul strungului carusel in timpul cat acesta este conectat la reteaua de alimentare.

(2) se interzice asezarea sculelor si pieselor pe platou daca utilajul este conectat la reteaua electrica de alimentare.

Art. 35. - Pe strungurile automate se vor prelucra numai bare drepte, tesite la ambele capete.

2.3. Prelucrarea metalelor prin frezare

Fixarea sculei

Art. 36. - Inainte de fixarea frezei se va verifica scutirea acesteia, daca aceasta corespunde materialului ce urmeaza a se prelucra, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatii.

Art. 37. - Montarea si demontarea frezei se vor face cu mainile protejate.

Art. 38. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie, astfel incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea lucratorului in timpul lucrului.

Fixarea pieselor

Art. 39. - (1) Fixarea pieselor pe masina de frezat se va executa cu dispozitive speciale de fixare sau in menghina.

(2) Se interzic improvizatiile pentru fixarea pieselor.

Art. 40. - La fixarea in menghina sau direct pe masa masinii a pieselor cu suprafete prelucrate, se vor folosi menghine cu faclci zimtate sau placi de reazem si strangere zimtate.

Art. 41. - In timpul fixarii sau desprinderii piesei, precum si la masurarea pieselor fixate pe masa masinii de frezat, se va avea grija ca distanta dintre piesa si freza sa fie cat mai mare.

Pornirea si exploatarea frezelor

Art. 42. - (1) La operatia de frezare,cuplarea avansului se va face numai dupa pornirea frezei.

(2) La oprirea masinii de frezat, se va decupla mai intai avansul, apoi se va opri freza.

Art. 43. - In timpul functionarii masinii de frezat, nu este permis ca pe masa ei sa se gaseasca scule sau piese nefixate.

Art. 44. - In timpul inlocuirii rotilor de schimb, masina de frezat va fi deconectata de la retea.

Art. 45. - Verificarea dimensiunilorpieselor fixate pe masa masinii , precum si a calitatii suprafetei prelucrate,se vor face numai dupa oprirea masinii.

2.4. . Prelucrarea metalelor prin rabotare, mortezare si brosare

Art. 46. - Inainte de fixarea cutitului in suport, se vor verifica ascutirea si profilul cutitului, precum si daca acesta corespunde materialului care se lucreaza si regimului de lucru indicat in planul de operatii.

Art. 47. - (1) Brosele se vor monta si demonta cu dispozitive special construite in acest scop.

(2) Este interzis a manevra brosa cu mana libera.

Fixarea pieselor

Art. 48. - Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa masinii, in menghina sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare.

Pornirea si exploatarea masinii

Art. 49. - Inaintea pornirii masinii, se va verifica fixarea sculei si a piesei si se va controla sa nu ramana chei sau piese nefixate pe masa masinii.

Art. 50. - Inaintea inceperii lucrului, la masinile de rabotat si mortezat, dupa pornirea acestora, se vor executa cateva curse de mars in gol pentru verificarea functionarii.

Art. 51. - In timpul functionarii masinii de rabotat, este interzisa folosirea spatiului dintre ghidajele rabotezei pentru pastrarea sculelor sau a altor materiale.

Art. 52. - In cazul prelucrarii prin rabotarea unei piese ale carei dimensiuni depasesc masa mobila a rabotezei, pe toata durata lucrului se va ingradi zona respectiva.

Art. 53. - Masinile de brosat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei. Brosele nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude.

2.5. Prelucrarea metalelor prin gaurire, alezare si honuire

Fixarea si demontarea sculelor

Art. 54. - Mandrinele pentru fixarea burghielor si alezoarelor se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inainte de pornirea masinii.

Art. 55. - Burghiul sau alezorul din mandrina de prindere va fi bine centrat si fixat.

Art. 56. - Scoaterea burghiului sau alezorului din mandrina se va face numai cu ajutorul unei scule speciale.

Art. 57. - Se interzice folosirea burghielor , cu coada conica in universalelor masinilor.

Art. 58. - Se interzice folosirea burghielor cu coada cilindrica in bucse conice.

Art. 59. - Se interzice folosirea burghielor, alezoarelor sau sculelor de honuit cu cozi uzate sau care prezinta crestaturi, urme de lovituri etc.

Art. 60. - Se interzice folosirea burghielor necorespunzatoare sau prost ascutite.

Art. 61. - Ascutirea burgielor se va face numai cu burghiul fixat in dispozitive speciale.

Art. 62. - Cursa sculei va fi astfel reglata incat aceasta sa se poata retrage cat mai mult la fixarea sau desprinderea piesei.

Fixarea pieselor

Art. 63. - Inaintea fixarii piesei pe masa masinii, se vor curata canalele de aschii.

Art. 64. - Prinderea si desprinderea piesei pe si de pe masa masinii, se vor face numai dupa ce scula s-a oprit complet.

Art. 65. - Fixarea piesei pe masa masinii se va face in cel putin doua puncte,fie cu ajutorul unor dispozitive de fixare,fie cu ajutorul menghinei.

Pornirea si exploatarea masinii.

Art. 66. - Inaintea pornirii masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei care se executa, sculelor utilizate si materialului piesei de prelucrat.

Art. 67. - La operatia de honuire, avand in vedere materialele din care sunt realizate sculele,introducerea si scoaterea in si din alezajul piesei de prelucrat se vor face cu foarte mare atentie, pentru a evita sspargerea placilor de honuire.

Art. 68. - In timpul functionarii masinii, se interzice franarea cu mana a axului portmandrina.

Masina de gaurit portative

Art. 69. - Masinile de gaurit portative se vor porni numai dupa ce au fost ridicate de pe masa.

Art. 70. - Masinile de gaurit portative se vor lasa din mana ( se vor depune ) numai dupa oprirea burghiului.

2.6. Preluarea metalelor prin rectificare si polizare

Fixarea sculelor

Art. 71. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de prelucrat, de forma si dimensiunile piesei de prelucrat, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de tipul si starea, masinii de felul operatiei de prelucrare.

Art. 72. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane bine instruite si autorizate de conducerea unitatii sa execute astfel de operatii.

Art. 73. - La montarea corpului abraziv pe masina, se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului abraziv si se va efectua controlul la sunet, conform standardelor in vigoare sau conform documentatiei tehnice de produs.

Art. 74. - Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.

Art. 75. - (1) Corpurile abrazive cu alezaj mic ( diametrul alezajului cu minim 12 mm mai mare decat diametrul arborelui ) se fixeaza cu flanse fara butuc.

(2) Corpurile abrazive cu diametrul exterior mai mare de 350 mm se fixeaza cu flanse cu butuc.

Art. 76. - Flansa fixa 9 de sprijin ) va fi solidarizata cu arborele printr-un mijloc de fixare; flansa mobila ( de strangere ) va intra cu joc pe butuc sau arbore, ajustajul fiind cel indicat in STAS 9092/1-1983.

Art. 77. - Corpul abraziv va intra liber ( nefortat ) pe arbore, in cazul flanselor fara butuc, respectiv pe flansa fixa si pe cea mobila, in cazul flanselor cu butuc, abaterile limita fiind cele indicate in STAS 9092/1-83.

Art. 78. - Momentul de stringere al piulitei centrale la corpurile abrazive cu alezaj mic, precum si numarul suruburilor, diametrul si momentul lor de strigere, la flansele cu butuc, sunt cele indicate in STAS 6177/1-87 si STAS 9092/1-83.

Art. 79. - (1) Daca jocul dintre alezajul corpului abraziv si arbore este sub limita inferiora, gaura va fi largita cu mare atentie, pentru a nu se produce fisuri. Operatia va fi executata pe o masina care sa permita prinderea centrica a corpului abraziv si cu ajutorul unei scule adecvate (diamant, carburi metalice).

(2) Nu este admisa largirea gaurii prin spargere cu dalta.

(3) Dupa largire, corpul abraziv se controleaza la sunet si la rezistenta de rotire.

Art. 80. - La montajul corpurilor abrazive, intre acestea si flansa se introduc garnituri din carton presat ale cararor dimensiuni sunt conform STAS 6177/1-87.

Art. 81. - Inainte de montare, toate suprafetelwe in contact reciproc ale corpului abraziv, garniturilor si flanselor vor fi bine curatate de orice corp strain cu ajutorul aspiratorului, aerului comprimat sau periei.

Art. 82. - (1) Pentru montarea corpurilor abrazive cu alezaj mic, se vor utiliza bucse de otel, pentru a compensa diferenta dintre diametru alezajului corpului abraziv si diametru arborelui.

(2) Lungimea bucsei de otel nu va depasi grosimea corpului abraziv in zona alezajului.

Art. 83. - (1) Inainte de efectuarea controlului rezistentei la rotire si/sau inceperea functionarii in gol, ansamblul corp abraziv- flanse cu butuc se echilibreaza static si, unde este posibil, se echilibreaza dinamic.

(2) Fixarea contragreutatilor de echilibrare va fi asigurata corespunzator.

(3) Este interzisa echilibrarea corpurilor abrazive prin practicarea unor scobituri pe suprafata acestora.

Art. 84. - Montarea si fixarea mai multor corpuri abrazive pe acelasi arbore este permisa numai pentru masini dotate cu acasta posibilitate.

Art. 85. - Atat persoana instruita sa monteze corpul abraziv cat si utilizatorul vor verifica, respectiv vor folosi corpul abraziv la turatia (sau viteza de lucru) inscrisa pe acesta sau pe eticheta de fabricatie.

Art. 86. - Nu este permisa utilizarea pe masini a corpurilor abrazive ale caror tutatii sau viteze periferice nu sunt inscriptionate.

Art. 87. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic, in cazul in care a trecut mai mult de un an de la fabricarea lor.

Art. 88. - La montarea corpurilor abrazive cu alezaj mare, centrarea acestora se va realiza prin baterea lor pe circumferinta, cu ajutorul unui ciocan din lemn.

Art. 89. - Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse.

Art. 90. - Corpurile abrazive cu tija vor fi astfel fixate incit lungimea libera a cozii sa nu deoaseasca, pentru turatia respectiva, pe cea indicata de producator.

Art. 91. - (1) Se interzice utilizarea dornului port-piatra dimensionat necorespunzator, ca lungime si diametru in raport cu partea de prindere.

(2) Se interzice folosirea dornului port-piatra care prezinta vibratii sau excentricitati (neechilibrat dinamic).

Pornirea si exploatarea masinilorde rectificat si polizat

Art. 92. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu se vor porni daca corpul abraziv este in contact cu piesa de prelucrat.

Art. 93. - (1) La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc.

(2) Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.

Art. 94. - La prelucrarile cu corpuri abrazive este interzisa marirea artificiala a presiunii pe corpul abraziv prin utilizarea de diverse elemente ajutatoare (parghii, greutati, etc.).

Art. 95. - In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la corectarea (diamantarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.

Art. 96. - Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu a fost construita pentru astfel de prelucrari sau cand corpul abraziv nu este conceput pentru astfel de prelucrari.

Art. 97. - (1) Operatia de indreptare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor speciale de indreptat (corectat). Coprectarea se va face cu multa emulsie de racire.

(2) Dupa operatia de indreptare, corpul abrazivului va fi echilibrat.

(3) Se impune verificarea periodica a echilibrarii pe timpul duratei de folosire a corpului abraziv.

Art. 98. - (1) In cazul utilizarii procedeului de rectificare umeda, lichidul va spala corpul abraziv pe intreaga suprafata de lucru si va ela timp pentru a evita stationarea corpului abraziv in lichid.

(2) Sunt exceptate de la aceasta regula rectificarile executate pe masini special adaptate pentru prelucrare in mediul umed.

Art. 99. - Este interzisa utilizarea lichidelor de racire puternic bazice la racirea corpurilor abrazive cu liant organic.

Art. 100. - La rectificarea uscata a aliajelor de magneziu este interzisa utilizarea corpurilor abrazive care au fost folosite in prealabil la prelucrarea metalelor feroase.

Art. 101. - Este interzisa utilizarea imbinarilor metalice la curelelel masinilor de polizat la care se prelucraza aliaje de magneziu.

Art. 102. - Lagarele arborelui pe care se afla montat corpul abraziv vor fi foarte bine unse pentru evitarea supraincalzirii, care poate provoca spargerea corpului abraziv.

Art. 103. - Turatia arborelui pe care se monteaza corpul abraziv va fi controlata periodic si in mod obligatoriu, dupa fiecare reparatie sau revizie, iar pentru polizoarele portative va fi verificat si regulatorul, tinindu-se evidenta acestor controale.

Art. 104. - Arborii, flansele si celelalte parti ale masinii pe care se monteaza corpurile abrazive vor fi controlate periodic si mentinute la cotele prescrise.

Art. 105. - Reglarea suportilor si vizierelor de protectie va fi executata cu corpul abraziv in stare de repaus.

Art. 106. - Este interzisa modificarea masinilor in scopul utilizarii unor viteze superioare de lucru sau diametre superioare de corpuri abrazive.

Art. 107. - Corpul abraziv al carui diametru a fost micsorat datorita uzurii poate fi utilizat la viteza periferica de lucru corespunzatoare corpului abraziv nou obtinut.

Art. 108. - Corpurile abrazive utilizate partial, care se demonteaza si se depoziteaza in vederea unei reutilizari, se supun acelorasi controale inainte de reutilizare, ca si corpurile abrazive noi.

Art. 109. - Corpurile abrazive vor fi ferite de lovituri si trepidatii.

Art. 110. - Se interzice manipularea corpurilor abrazive prin rostogolire.

Art. 111. - Toate corpurile abrazive, cu exceptia celor cu liant bachelitic, vor fi controlate la sunet, conform prevederilor din STAS 6177/1-87, inainte de fiecare utilizare sau reutilizare.

Art. 112. - Corpurile abrazive care au fost supuse la o prelucare mecanica vor fi incercate inainte de a fi reutilizate conform prevederilor din STAS 6177/1-87.

Art. 113. - Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina, corpurile abrazive vor fi incercate la rotirea in gol.

Polizarea manuala

Art. 114. - (1) Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea completa a corpului abraziv.

(2) Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea lucrului, polizoarele manuale se vor aseza in suporti special executati. Suportii orizontali nu vor fi folositi in stare uzata.

Art. 115. - Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.

Art. 116. - Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un corp care sa impiedice rotirea lui libera.

Art. 117. - La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului.

Marcarea corpurilor abrasive

Art. 118. - Viteza periferica maxima de lucru a corpurilor abrasive este cea care se afla inscriptionata pe suprafata, eticheta, garniture corpului abraziv sau este indicate de producator.

Art. 119. - Este interzisa utilizarea corpurilor abrasive fara marcaj sau cu marcaj neclar, din care nu se poate stabili cu precizie viteza periferica de lucru sau turatia de lucru.

Art. 120. - Marcarea corpurilor abrasive este facute pe acestea sip e eticheta de control. Marcajul pe eticheta de control va contine cel putin urmatoarele date:

a) Marca de fabrica a unitatii producatoare;

b) Numarul standardului de forma si dimensiuni;

c) Simbolul materialului abraziv;

d) Granulatia;

e) Gradul de duritate;

f) Simbolul liantului;

g) Structura;

h) Turatia maxima de lucru in rotatii pe minut;

i) Viza controlului C.T.C.;

j) Data fabricatiei pentru corpurile abrasive cu liant magnezic.

Art. 121. - Marcajul de pe corpurile abrasive cu diametrul exterior mai mare de 100 mm va contine obligatoriu turatia maxima de lucru sau viteza periferica maxima de lucru.

Polizarea cu pila disc

Art. 122. - Lucratorii care executa operatii de ajustare a pieselor turnate din aliaje de aliminiu, cu polizorul cu pila disc, vor fi instruiti si autorizati pentru aceasta activitate.

Art. 123. - Inainte de inceperea lucrului, se controleaza starea tehnica a pilelor disc, suportii de sprijin, carcasa de protectie si instalatia electrica de alimentare.

Art. 124. - Suourtul de sprijin va fi astfel reglat, incat punctual superior de contact al piesei cu corpul abraziv sa se gaseasca pe planul orizontal care trece prin centrul corpului abraziv sau mai sus cu cel mult 10 mm, iar distanta dintre suport si pila disc sa nu depaseasca 3 mm.

Art. 125. - Dintii pilelor disc nu vor fi lipiti sau incarcati cu aluminiu.

Art. 126. - (1) Pila disc va fi montata correct, astfel incat san u aiba joc radial.

(2) Dupa montarea, inainte de inceperea lucrului, polizorul va fi incercat prin functionare in gol la turatie de regim.

Art. 127. - Se interzice introducerea brusca a pieselor in pila disc.

Art. 128. - Se interzice ajustarea la polizorul cu pila disc a pieselor turnate din alte materiale decat aliajele de aluminiu.

Art. 129. - Se interzice ajustarea pieselor fara ca acestea sa fie sprijinite pe support.

Slefuirea mecanica

Art. 130. - Fixarea, probarea si corectarea circumferintei saibelor de lustruire se supun acelorasi reguli ca si corpurile abrasive.

Art. 131. - (1) la exploatarea instalatiilor automate de slefuire sau lustruire, schimbarea saibelor, periilor sau benzilor abrasive se va axecuta de catre personal instruit special si autorizat intern in acest scop.

(2) Orice interventie asupra elementelor mobile se va face numai dupa oprirea acestora.

2.7. . Prelucrarea metalelor prin aschiere printr-o succesiune de prelucrari (masini-unelte agregat si masini automate)

Fixarea sculelor

Art. 132. - Inainte de fixarea sculelor in port-scule se vor verifica unghiurile de ascutire, profilul precum si daca acestea corespund materialului care se prelucreaza.

Fixarea pieselor

Art. 133. - Piesele ce urmeaza a se prelucra se vor fixa rigid pe masa agregatului cu ajutorul dispozitivului de fixare.

Exploatarea masinilor-unelte agregat si liniilor automate

Art. 134. - Inainte de inceperea lucrului, masina-unelta agregat va fi reglata pentru regimul de prelucrare prescris in documentatia tehnica.

Art. 135. - La orice zgomot suspect in timpul functionarii agregatului, se va actiona butonul "STOP".

Art. 136. - Se interzice reglarea supapelor de siguranta peste limitele prescrise pentru a evita deteriorarea unor elemente din instalatie.

Art. 137. - Se interzice blocarea releelor de presiune.

Art. 138. - In cazul aparitiei unor scurgeri de lichid la conducte sau racorduri, va fi oprita masina agregat si remediata defectiunea.

Art. 139. - Se interzice racirea sculelor cu bumbac sau carpe ude; racirea sculelor se face numai cu instalatii speciale destinate acestui scop.

Art. 140. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a port-sculelor automate.

Art. 141. - Este interzis accesul in spatiile de deplasare a pieselor in timpul transportarii acestora intre posturile de lucru sau punctele de depozitare.

Art. 142. - In cazul in care sistemul de masini este prevazut cu mecanisme pentru schimbarea pieselor la posturile de lucru, de tip roboti sau maini mecanice, este interzis accesul in zona de manevra a acestor mecanisme in perioada cat sunt in functiune.

Art. 143. - Curatirea de aschii se face de la distanta si numai cand linia automata este oprita.

Art. 144. - Reparatiile si reglajele se vor executa numai de personal calificat si instruit pentru aceste operatii, numai dupa deconectarea masinii de sub tensiune si inchiderea aerului de la instalatiile pneumatice.

Art. 145. - Repararea instalatiilor pneumatice este permisa numai dupa inchiderea aerului de la retea si scoaterea de sub tensiune a liniei automate.

Art. 146. - Umplerea cu petrol a buteliilor de suflat si de uns tarozi se va face numai dupa inchiderea aerului de la retea si descarcarea completa a presiunii din butelii.

Art. 147. - Este interzis a se aseza scula, instrumentela de masurare si control etc., pe elementele liniei automate. Acestea se vor aseza pe rastele sau mese special amenajate.

Art. 148. - Este interzisa cu desavarsire apropierea de uneltele de lucru dupa cuplarea liniei automate la retea.

Art. 149. - Operatorul principal este obligat sa avertizeze, prin intermediul dispozitivelor acustice si optice, cuplarea liniei automate la retea.

Art. 150. - Actionarea organelor de comanda se va face numai de la pupitrul de comanda.

Art. 151. - Este interzisa traversarea liniei automate prin alte locuri decat pe culoarele prevazute in acest scop.

Art. 152. - Controlul pieselor intre operatii este permis numai dupa scoaterea liniei automate de sub tensiune.

2.8. Debitarea materialelor prin taiere cu ferastraie

Fixarea sculelor

Art. 153. - Fixarea discului taietor pe axul ferastraului circular se face cu doua flanse de acelasi diametru.

Art. 154. - Inaintea montarii discului taietor al ferastraielor circulare se vor curata cu grija suprafetele de contact ale flanselor si discului.

Art. 155. - (1) Diametru flanselor de fixare a discului taietor va fi de cel putin 1/3 din diametru discului.

(2) La viteze periferice ale discului taietor mai mari de 12 m/sec, diametru flanselor de stragere va fi egal cu 1 din diametrul discului.

Art. 156. - La montarea discului taietor se va realiza centrarea si echilibrarea corecta a acestuia.

Fixarea materialului

Art. 157. - Asezarea materialului de debitat pe masa ferastraului circular se va face astfel incat inaltimea de taiere sa fie cat mai redusa, adica numarul dintilor care taie concimitent sa fie cat mai redus.

Art. 158. - La ferastraiele circulare prevazute cu dispozitive de fixare a piesei in plan orizontal si vertical se vor utiliza concomitent ambele dispozitive.

Art. 159. - Fixarea materialului de debitat si sustinerea semifabricatelor debitate se vor realiza astfel incat sa se evite caderea neprevazuta a acestora.

Art. 160. - Fixarea materialului la debitarea cu ferastraul alternativ se va face cu ajutorul menghinei, iar capetele libere ale materialului de debitat vor fi sprijinite pe un suport cu role.

Art. 161. - La asezarea si fixarea materialului pe masa masinii de debitat, precum si la desprinderea si scoaterea materialului de pe masa, masina va fi oprita, iar rama cu panze va fi in pozitie ridicata si asigurata in aceasta pozitie.

Exploatarea masinilor de debitat

Art. 162. - (1) La exploatarea masinilor de debitat se vor respecta intocmai indicatiile unitatii constructoare privind dimensiunile si calitatea materialului care se debiteaza, precum si vitezele periferice admise.

(2) Se vor respecta intocmai instructiunile de exploatare ale constructorului masinii si ale producatorului de discuri taietoare.

Art. 163. - Pe ferastraiele circulare obisnuite nu se vor debita materialele la care lungimea zonei de contact dintre piesa si discul taietor depaseste 50 mm.

Art. 164. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare cu dinti tociti, adica avand muchiile taietoare rotunjite, respectiv daca inaltimea dintilor este mai mica decat 70% din inaltimea dintilor discului nou.

Art. 165. - (1) Discurile taietoare la care au aderat particule din materialul debitat pot fi utilizate daca este posibila curatirea lor si daca in procesul de taiere nu a avut loc o incalzire excesiva.

(2) Desprinderea materialui de pe discurile taietoare se face cu ajutorul unei scule cu muchii neascutite.

Art. 166. - Se interzice utilizarea discurilor taietoare care prezinta crapaturi, au trei dinti lipsa pe toata circumferinta, au doi dinti alaturati lipsa sau la care s-a rupt un dinte de sub cercul bazei dintilor.

Art. 167. - Se interzice solicitarea la incovoiere prin presare laterala a discului taietor, atat in timpul lucrului, cat si dupa deconectarea masinii de la retea.

Art. 168. - Se interzice debitarea materialelor nefixate pe masa masinii.

Art. 169. - Inaintea inceperii lucrului la ferastraul alternativ, se vor alege ritmuri de taiere si panza corespunzatoare materialului de taiat.

Art. 170. - Dupa fixarea panzei se va porni ferastraul alternativ in gol, verificandu-se functionarea tuturor comenzilor.

Art. 171. - In timpul lucrului lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul panzei de ferastrau.

Art. 172. - Se interzice utilizarea panzei de ferastru panglica la care lipsesc mai mult de trei dinti pe metru sau doi dinti consecutivi.

Art. 173. - Dupa coborarea ramei cu panze in pozitia de lucru si inceperea taierii se va deschide imediat robinetul pentru lichidul de racire.

Art. 174. - Se interzice utilizarea la ferastraul alternativ a panzelor care au pe toata lungimea lor cinci dinti lipsa sau trei dinti alaturati lipsa.

Art. 175. - Ungerea si curatirea masinii de debitat, respectiv scoaterea jgheabului de colectare a aschiilor, se vor face numai dupa oprirea masinii si cu rama in pozitie superioara.

2.9. .Prelucrarea manuala a metalelor prin aschiere

Art. 176. - La operatiile de prelucrare manuala a pieselor prinse pe strung, cu pila, sabarul sau pinza abraziva se vor respecta urmatoarele :

a) operatiile se vor executa numai atunci cand sunt prevazute in planul de operatii;

b) se va indeparta caruciorul port-cutit cat mai mult de piesa;

c) la pilirea pieselor se va tine manerul pilei cu mana stanga, iar capatul pilei cu mana dreapta;

d) la prelucrarea muchiilor pieselor cu sabarul sau panza abraziva, acestea se vor aplica pe partea piesei care se roteste dinspre lucrator;

e) La prelucrarea interioara a pieselor cu panza abraziva, aceasta se va infasura pe o bucata de lemn cu sectiunea rotunda.

3. PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND MIJLOACELE DE PRODUCTIE
UTILIZATE LA PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

3.1. Cladiri si alte constructii

Conditii de amplasare

Art. 177. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor, inclusiv incaperile auxiliare, administrative si social sanitare ale acestora, se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii precum si Normele Generale de Paza si Stingerea Incendiilor.

Art. 178. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere a metalelor care se gasesc impreuna cu alte ateliere diferite in aceeasi hala, vor trebui sa indeplineasca conditiile de amplasare a atelierelor pentru care prescriptiile sunt cele mai restrictive.

Art. 179. - Atelierele mecanice de prelucrare prin aschiere amplasate in aceeasi hala cu procese tehnologice care genereaza noxe dispersate in toata hala, vor fi separate prin compartimentare.

Cai de circulatie

Art. 180. - Latimea cailor de circulatie din hale se va stabili conform prevederilor Normelor Generale de Securitatea Muncii.

Art. 181. - In cazul cailor de circulatie din hale in care se gasesc linii de cale ferata, sinele nu trebuie sa depaseasca nivelul drumului carosabil.

Pardoseli

Art. 182. - Pardoselile vor indeplini conditiile prevazute in Normele Generale de Securitate a Muncii.

Acces in ateliere sau hale

Art. 183. - (1) Accesul in atelierele sau halele de prelucrari prin aschiere a metalelor se face prin usi cu dimensiuni corespunzatoare gabaritului mijloacelor de transport, pieselor, produselor si utilajelor care trebuie sa fie introduse sau scoase din hala.

(2) Usile trebuie sa previna patrunderea si formarea curentilor de aer rece.

Distante minime de amplasare

Art. 184. - Masinile-unelte si utilajele vor fi astfel amplasate incat distantele minime dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente inconjuratoare sa fie conform tabelului nr.1.

Tabelul nr.1

Distante minime de amplasare a masinilor-unelte si utilajelor de prelucrare prin aschiere fata de elementele inconjuratoare:

Nr.crt Distanta de la masina la: Zona de lucru intercalata Gabaritul in mm Obs
Mic, pana la 500x750 Mediu, de la 1500x750 la 3500x2000 Mare, de la 3500x2000 la 5000x3000 Foarte mare, peste 5000x3000
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Elementele constructiei (perete, stalp) fara 400 500 600 800 *)
una 800 800 1000 1200
2 Elementele de incalzire montate langa perete fara 800 800 800 800 Se va eita aceasta amplasare in cazul masinilor de precizie ricicata
una 1200 1200 1200 1200
3 Drum carosabil si de trecere fara 300 300 400 500 Exclusiv latimea benzii de limitare a drumului carosabil
una 1000 1000 1200 1300
4 Alta masina-unealta fara 400 600 800 1200 1 om la doua masini
una 1000 1200 1400 1600
comuna 1200 1400 1600 1800
doua 1400 1600 1800 2000
5 Elementele de mecanizare (cai cu role, transportoare etc) una 600 700 800 1000 *)
una 1000 1100 1200 1400
6 Loc de depozitare, obiecte de inventar fara 300 400 500 600 *)
una 800 800 1000 1200

NOTA: *) Susceptibile de micsorari cu respectarea conditiilor functionale. Daca spatiul respectiv serveste pentru deservirea si intretinerea masinilor si utilajelor, el nu va fi mai mic de 400 mm.

Factori care influenteaza amplasarea utilajelor

Art. 185. - In cazul deservirii simultane a mai multor masini, utilaje sau instalatii de catre o singura persoana, amplasarea acestora trebuie sa asigure posibilitatea de urmarire a functionarii, in conditiile impuse de procesul tehnologic, fara pericole de accidentare.

Art. 186. - Amplasarea si montarea masinilor-unelte si utilajelor se va face cu respectarea prevederilor Normelor Generale de Securitate a Muncii si prevederilor din standardele de stat in vigoare.

Art. 187. - La amplasarea masinulor-unelte, utilajelor inclusiv a agregatelor independente care le compun, precum si a dotarilor locului de munca, se va tine seama de urmatorii factori, in sensul asigurarii unui effort minim din partea executantului si securitatii acestuia:

a) caracterul productiei si fluxul tehnologic:

- marimea seriei de fabricatie, marimea loturilor;

- forma, marimea si greutatea pieselor care se prelucreaza;

- modul de alimentare cu semifabricate si evacuare a produselor finite;

- gradul de mecanizare si automatizare;

- modul de actionare al lucratorului asupra utilajului, frecventa si amplitudinea miscarilor efectuate de lucrator;

- modul de organizare si dotare al locului de munca;

- numarul de utilaje la care lucreaza acelasi lucrator;

- frecventa si complexitatea operatiilor de reglare a utilajelor si sculelor;

- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe locul de functionare.

b) Complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor:

- spatii necesare deplasarii organelor mobile ale utilajelor,in timpul functionarii acestuia;

- existenta unor agregate auxiliare ale utilajului amplasate in afara gabaritului masinii propriu-zise ca: rezervoare si agregate de filtrare a lichidelor de racire, rezervoare si grupuri ale sistemului hidraulic de actionare etc.;

- spatii necesare deschiderii capacelor, usilor;

- spatii necesare demontarii anumitor parti ale utilajelor, in cursul operatiilor de revizie si reparatie;

- spatii de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat necesare montarii, demontarii si intretinerii utilajului;

- existenta unor constructii speciale aferente utilajului (fundatii, canale).

c) Particularitatile constructive ale cladirilor:

- marimea si adancimea fundatiilor stalpilor halei;

- existenta subsolurilor sau a unor niveluri inferioare si conditii impuse de structura de rezistenta respectiva;

- existenta unor canale pentru retele energetice la care este racordat utilajul sau pentru transportarea de deseuri.

Art. 188. - La amplasarea masinilor de debitat se va tine seama de lungimea maxima a materialelor care trebuie debitate, respectiv a pieselor debitate.

3.2. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte, masinilor de debitat si ale echipamentului auxiliar

3.2.1. Caracteristici constructive ale masinilor-unelte si ale masinilor de dedebitat

Art. 189. - La conceperea masinilor-unelte se vor respecta prevederile Normelor Generale de Securitate a Muncii privind echipamentele tehnice.

Elemente de comanda

Art. 190. - Elementele de comanda ale masinilor-unelte nu se vor amplasa in zona de expulzare a aschiilor. Cand o astel de amplasare nu poate fi evitata, se vor lua masuri adecvate pentru protejarea mainilor (scuturi, elemente de deviere a directiei aschiilor etc.).

Art. 191. - Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se indice prin simboluri sau inscriptii executate clar si vizibil montate cat mai aproape de acestea.

Art. 192. - (1) Elementele de comanda si pozitiile lor functionale trebuie sa fie marcate in culori distincte, pentru a elimina confuziile in timpul lucrului;

(2) Constructia si amplasarea elementelor de comanda trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a lucratorului care le actioneaza.

Art. 193. - Elementele de comanda vor fi prevazute cu inscriptii clare care sa indice felul comenzii. Sensul de miscare a elementelor de comanda manuala trebuie sa corespunda cu sensul de miscare a organului de masina sau mecanismului comandat.

Art. 194. - Manerele (parghiile) sistemelor de prindere a dispozitivelor cu mai multe posturi, la care incarcarea si descarcarea pieselor se face simultan cu prelucrarea acestora, trebuie amplasate astfel incat manevrarea acestora sa nu fie periclitata de miscarea sculei, aschiile aruncate si lichidul de racire si ungere.

Art. 195. - Rotile de manevra care se rotesc in timpul deplasarii mecanizate a partilor componente ale masinii-unelte si care depasesc viteza periferica de 20 m/min. trebuie sa fie prevazute cu sisteme de deconectare automata in timpul acestor deplasari.

Art. 196. - Ferastraiele circulare cu comanda avansului la pedala vor avea pedala protejata.

Ungerea, racirea si evacuarea aschiilor

Art. 197. - Masinile - unelte si partile componente ale acestora trebuie astfel concepute incat sa asigure evacuarea cu usurinta a aschiilor si a lichidului de racire si ungere.

Art. 198. - In rezervoarele sistemelor hidraulice de ungere si racire amplasate separat de batiuri, precum si in fundatiile batiurilor, utilizate ca rezervoare pentru ulei, trebuie sa se prevada orificii pentru evacuarea acestuia.

Art. 199. - (1) Masinile- unelte actionate hidraulic, pneumatic si prevazute cu instalatii de ungere si racire, trebuie sa aiba conductele colorate diferit (se admite si colorarea numai a capetelor conductei) pe o lungime de cel putin 50 mm.

(2) Culorile conductelor sunt reglementate de STAS 8589-70 si sunt urmatoarele:

- maro, pentru conductele hidraulice;

- albastru deschis (blue), pentru conductele pneumatice;

- verde cu dungi galbene , pentru conductele lichidelor de racire si ungere.

Art. 200. - Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de ungere si racire care se prevad a fi amplasate deasupra solului, in locurile necesare pentru trecerea lucratorilor care lucreaza la masinile-unelte, trebuie sa fie amplasate la inaltime de cel putin 2300 mm deasupra nivelului solului.

Art. 201. - Conductele instalatiilor hidraulice, instalatiilor pneumatice si instalatiilor de ungere si racire, care se prevad a fi amplasate sub nivelul solului in locurile necesare pentru trecerea lucratorilor care lucreaza la masinile-unelte, trebuie sa fie acoperite cu un planseu rezistent, nealunecos.

Art. 202. - Pe conductele hidraulice sau pneumatice trebuie sa fie montate manometre pentru a se putea urmarii presiunea. Pe manometru se va indica un semn distinctiv, presiunea maxima admisa.

Art. 203. - Dispozitivele pentru aducerea lichidului de racire si ungere la posturile de lucru al;e masinilor-unelte trebuie sa asigure posibilitatea reglarii cu usurinta si fara pericol, a fixarii sigure si a distribuirii lichidului necesar in zona de aschiere.

Art. 204. - (1) La masinile-unelte la care ungerea se executa cu ajutorul elementelor de ungere manuale, amplasarea acestora trebuie facuta in afara zonelor periculoase, in locuri comode pentru deservirea lor.

(2) Locurile pentru turnarea uleiului trebuie sa se vopseasca intr-o culoare contrastanta fata de culoarea masinii.

Art. 205. - Masinile-unelte care degaja in timpul procesului de aschiere pulberi abrazive, praf de la aschierea uscata a fontei, vapori si fum de ulei ars, ceata de ulei sau emulsie, vapori densi ai lichidelor tehnologice de orice fel vor fi prevazute, fie cu instalatii proprii, fie cu instalatii generale de absortie si filtreare a acestora degajari nocive.

Art. 206. - (1) Subansamblele masinilor unelte care efectueaza miscari de rotatie in timpul functionarii masinii vor fi astfel concepute incat sa nu prezinte proeminente sau degajari, care ar putea agata si antrena echipamentul lucratorului.

(2) Acolo unde acest lucru nu poate fi evitat, se vor impune conditii speciale de protectie.

Art. 207. - Universalele si platourile strungurilor nu vor prezenta parti proeminente radiale, cu exceptia bancurilor de stragere, iar acestea nu vor depasi periferia universalului mai mult de 1/3 din lungimea lor.

Art. 208. - Platourile vor avea marcate vizibil turatia maxima pana la care pot fi folosite in conditii de securitate.

Art. 209. - In cazul universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumatica, este necesar sa se inice forta de strangere.

Art. 210. - Constructia universalelor cu actionare electro-hidraulica sau pneumatica nu trebuie sa permita slabirea fortei de strangere a piesei in timpul lucrului si trebuie sa previna posibilitatea introducerii degetelor intre bancuri, la stragere.

Art. 211. - Strungurile vor fi prevazute cu instaltii care sa asigure o franare eficace si rapida a arborelui principal, dupa decuplare.

Art. 212. - Strungurile paralele vor fi astfel concepute incat deplasarea manuale a papusii mobile sa se faca cu efort fizic minim din partea lucratorului, iar timpul pana la oprirea platoului, inclusiv universalului, dupa decuplare sa fie cat mai scurt.

Art. 213. - Masinile de frezat vor fi astfel concepute incat rotile de mana cu maner, ale avansurilor, sa nu se roteasca in timpul avansului rapid.

Masini de frezat

Art. 214. - (1) Masinile de frezat vor fi concepute astfel incat sensul de rotire al frezei sa corespunda cu pozitia reazemelor dispozitivelor de fixare, astfel ca acestea sa preia eforturile ce iau nastere in timpul aschierii.

(2) Pentru o mai buna rigiditate, trebuie ca reazemele si dispozitivele de fixare sa fie cat mai aproape de suprafata de frezat.

Art. 215. - Masinile de frezat vor avea un dispozitiv de franare rapida, fara socuri, a arborelui principal.

Art. 216. - Conceperea masinilor de frezat cu avansuri automate, vor fi astfel realizate incat:

a) miscarea de avans sa nu aiba loc fara miscarea de rotire a arborelui principal;

b) la oprirea generala a masinii, mai intai trebuie sa se opreasca miscarea de avans si, dupa aceea miscarea de rotire a arborelui principal.

Masini de rabotat, mortezat si brosat

Art. 217. - Masinile de rtabotat vor fi prevazute cu dispozitive de franare si limitatoare, pentru a impiedica iesirea mesei de pe batiu, atunci cand sistemul de inversare a miscarii nu functioneaza corespunzator.

Art. 218. - Franarea mesei va fi asigurata in conditiile vitezei sale maxime si cu masa maxima admisibila a piesei de prelucrat.

Art. 219. - Masinile de brosat orizontale, care lucreaza cu brose cu masa mai mare de 8 kg, vor avea role de sustinere a brosei pe partea de intrare a acesteia in piesa. Revenirea brosei in pozitie initiala se va face mecanizat.

Art. 220. - Masinile de brosatvor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei.

Masinile de gaurit si alezat

Art. 221. - Masinile de gaurit si alezat vor fi prevazute cu posibilitatea de franare a arborelui principal. Timpul de franare pana la oprirea arborelui principal se recomanda sa fie de maximum 6 sec.

Art. 222. - Constructia masinii trebuie sa permita decuplarea miscarii principale si utilizarea miscarilor de avans pentru reglarea, trasarea sau masurarea piesei de prelucrat.

Art. 223. - (1) Daca la fixarea sculei sau dispozitivului auxiliar se foloseste o pana de antrenre, aceasta va fi astfel construita incat sa nu se desprinda accidental in timpul functionarii masinii.

(2) Scula sau dispozitivul auxiliar vor fi astfel construite incat sa nu se poata slabi din arborele principal decat cu ajutorul unei scule (pana) sau a unui alt dispozitiv special.

Art. 224. - La masinile de gaurit cu cap revolver multiax, echipamentul de comanda va fi astfel amplasat incat semnalizarea terminarii cicluilui automat sa fie sesizata sigur de la locul de munca al operatorului.

Masini de rectificat si polizat

Art. 225. - Diametrul arborelui port-piatra va fi conform prevederilor STAS 9092/1-83.

Art. 226. - Arborii de otel pe care se fixeaza corpurile abrazive vor avea o rezistenta la rupere de minimum 65daN/mm2 si o alungire relativa la rupere de minimum 10%.

Art. 227. - Pe toate masinile care utilizeaza corpuri abrazive se vor marca vizibil si durabil : sensul de rotire a corpului abraziv ( printr-o sageata ), turatiile sau vitezele de lucru ale acestuia.

Art. 228. - Masinile la care se utilizeaza procedeul de rectificare umeda vor fi astfel concepute incit, la terminarea ciclului normal de lucru, intai sa se indeparteze corpul abraziv de piesa de prelucrat, apoi sa se opreasca lichidul de racire, dupa care sa se opreasca rotirea corpului abraziv ( cand tot lichidul de racire a fost expulzat de pe acesta).

Art. 229. - Masinile de rectificat rotund, cu prelucrarea intre varfuri, vor fi prevazute cu linete pentru rectificarea pieselor lungi.

Art. 230. - Polizoarele fixe vor fi prevazute cu un suport de sprijin, reglabil in plan orizontal si vertical, care sa permita reglarea lui, astfel incat distanta dintre corpul abraziv si suport sa nu fie mai mare de 3 mm, iar marginile suportului trebuie sa fie netede.

Art. 231. - Suportii de sprijin pentru polizare trebuie sa permita o fixare sigura a lor.

Art. 232. - Polizoarele portative vor fi astfel concepute incat, la lasarea lor din mina, antrenarea arborelui in miscare de rotatie sa se intrerupa automat.

Art. 233. - Polizoarele manuale basculante vor fi astfel concepute, incat corpul abraziv sa se ridice de pe masa, daca nu este apasat spre aceasta de catre lucrator si sa se intrerupa automat din functiune.

Art. 234. - Polizoarele cu mai multe trepte de viteza vor fi astfel concepute incat o treapta superioara sa poata fi conectata numai dupa actionarea unui zavor. Actionarea acestui zavor va fi posibila numai cu un mijloc ajutator special.

Masini de debitat

Art. 235. - Masinile de debitat material de lungime mare vor fi prevazute cu suporti suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului.

Art. 236. - Sensul filetului de strangere de pe axul masinii de debitat va fi contrar sensului de rotire a discului taietor.

Art. 237. - Este obligatorie marcarea vizibila a sensului de rotire a discului taietor precum si planul panzei taietoare.

Art. 238. - Dimensiunile mesei masinii de debitat vor fi astfel stabilite incat rama cu panza sa nu depaseasca muchia ei (mesei).

3.2.2. Dispozitive de protectie, de prindere si fixare, blocare si siguranta

Caracteristici generale

Art. 239. - Partile mobile ale masinilor-unelte care depasesc gabaritul masinii si care prezinta pericol de accidentare, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie tip aparatoare ( compacte, cu jaluzele, cu orificii ), de rezistenta corespunzatoare si care, dupa necesitate, se doteaza cu minere, bride pentr deschiderea, scoaterea, deplasarea si instalarea cu usurinta si fara pericol a acestora.

Art. 240. - (1) Dispozitivele de protectie, care nu necesita interventii frecvente, vor fi fixate de masina- unealta, constituind un intreg cu aceasta.

(2) Interventia la masina va fi realizata numai de personal de specialitate si numai dupa oprirea masinii.

Art. 241. - (1) Dispozitivele de protectie, care necesita interventii frecvente, vor fi prevazute cu sisteme de deconectare sau blocare automata a masinii-unelte, in cazul unor interventii accidentale.

(2) Suprafetele ce trebuie sa fie protejate, cit si interiorul aparatorilor, vor fi vopsite in alta culoare decit masina-unealta, respectiv in culori de avertizare- rosu sau portocaliu.

Art. 242. - Dispozitivele de protectie ale posturilor de lucru vor fi prevazute cu ecrane din sticla securizata, sau alt material transparent, care sa nu piarda repede transparenta sub actiunea aschiilor si a lichidului de racire.

Art. 243. - Dispozitivele de protectie ale curelelor si angrenajelor cu roti dintate vor fi prevazute cu un sistem de intrerupere a alimentarii motorului, care sa nu permita punerea in functiune a masinii decat numai atunci cind aceste dispozitive sunt in pozitia de protectie.

Art. 244. - (1) Dispozitivele de prindere vor fi astfel concepute, incat sa asigure o fixare rigida a pieselor.

(2) In cazul folosirii dispozitivelor de fixare pneumatice, hidraulice, electromagnetice si combinate, aceste se vor prevedea cu mecanisme care sa impiedice desfacerea accidentala a dispozitivului si cu blocaje care sa previna aruncarea piesei cind se produce desfacerea sau cind se intrerupe alimentarea cu aer, lichid sau energie electrica. In cazul intreruperii alimentarii, se va opri automat masina.

Art. 245. - Masinile-unelte cu comanda numerica si cu schimbarea automata a sculei, care sunt dotate cu magazie de scule, vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare care sa asigure respectarea urmatoarelor conditii :

a) schimbarea automata a sculei numai cind arborele principal se afla in pozitie corecta si nu se roteste;

b) pentru schimbarea automata a sculei, zona in care se desfasoara aceasta operatie va fi prevazuta cu elemente de protectie care sa nu admita accesul lucratorului in zona respectiva.

Art. 246. - La masinile care nu sunt prevazute cu dispozitive de mutare a curelei in mers, aceasta operatie se va face numai dupa oprirea completa a masinii.

Art. 247. - Masinile-unelte vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta care sa previna pornirea accidentala a arborilor principali, a consolelor, papusilor, traverselor si a altor subansamble mobile.

Art. 248. - Masinile-unelte sau subansamblele acestora vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta pentru evitarea orcarui accident in cazul supraincarcarii acestora peste limitele prescrise.

Art. 249. - Subansamblele masinilor-unelte care se deplaseaza macanizat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta care sa nu permita depasirea cursei acestora dincolo de limitele stabilite prin documentatia tehnica.

Art. 250. - In cazul in care partile subansamblelor depasesc gabaritul masinii-unelte, in timpul functionarii, prezentand pericol de accidentare prin lovire, se va ingradi zona de lucru periculoasa cu elemente care sa nu permita accesul persoanelor.

Art. 251. - (1) La masinile-unelte ( linii automate ) care nu pot fi supravegheate vizual in intregime de la locul de munca si a caror cuplare accidentala poate aduce la accidentarea persoanelor care se afla in preajma lor, zona de lucru va fi ingradita si, de asemenea, va fi dotata cu dispozitive de semnalizare acustica si vizuala.

(2) Aceste dispozitive vor functiona automat in momentul actionarii butonului de pornire de pe pupitrul de comanda, emitand sunete sau lumina intermitenta timp de cel putin 15 secunde.

(3) Masinile-unelte la care se prevede prelucrarea pieselor neechilibrate cu diametrul peste 630 mm vor fi prevazute cu un dispozitiv de blocare care sa nu permita intoarcerea ( rotirea ) accidentala a platoului in timpul fixarii piesei.

Dispozitive pentru strunguri paralele

Art. 252. - (1) Strungurile paralele vor fi prevazute cu ecrane de protectie.

(2) Functionarea strungului va fi conditionata de pozitia de lucru a ecranului de protectie.

Art. 253. - Universalele si platourile vor fi astfel fixate incat sa previna desprinderea lor si sa fie protejate, cel3 putin la partea superioara, cu aparatori.

Art. 254. - Pentru eliminarea pericolelor de accidentare, in cazul scaderii presiunii sub limita minima necesara strangerii piesei, se impune oprirea automata a strungului.

Art. 255. - Cheile pentru strangerea bacurilor vor fi prevazute cu dispozitiv care sa le ejecteze automat din gaurile universalelor.

Dispozitive pentru strunguri carusel

Art. 256. - (1) La strungurile carusel, in cazul amplasarii suprafetei de lucru a platoului la o inaltime peste 700 mm de la sol, platoul va fi protejat cu aparatoare fixata rigid de batiu, avand inaltimea de 40-100 mm peste nivelul suprafetei de lucru a platoului si paravane suplimentare demontabile, cu inaltimea de 400-500 mm.

(2) In cazul amplasarii suprafetei de lucru a platoului de lucru la o inaltime sub 700 mm de la sol, aparatoarea va avea o inaltime de cel putin 1100 mm.

Art. 257. - La strungurile carusella care echilibrarea traversei se face cu contragreutati, se va realiza ingradirea acestora.

Art. 258. - La strungurile carusel se vor prevedea paravane de protectie reglabile, pentru prevenirea accidentelor cauzate de aschiile aruncate sau de piesele proeminente in rotatie.

Art. 259. - Pentru urmarirea procesului de aschiere la strungurile carusel cu diametrul platoului peste 2500 mm, acestea vor fi prevazute cu platforme ingradite, balustrade, eventual instalatii de televiziune in circuit inchis, colivii mobole suspendate etc.

Dispozitive pentru strunguri revolver si automate

Art. 260. - Strungurile automate vor fi prevazute cu aparatori de stropi.

Art. 261. - Manetele in forma de cruce ale strungurilor revolver, care se rotesc odata cu avansarea sculelor, vor fi prevazute cu un inel de protectie fixat la extremitatea manetelor.

Art. 262. - (1) strungurile revolver precum si cele automate, destinate prelucrarii din bara, vor avea pe toata lungimea barelor aparatori.

(2) Aparatorile vor fi prevazute cu dispozitive de amortizare a zgomotului.

Art. 263. - Mecanismul de alimentare cu bare, amplasat in afara strungului, va fi prevazut cu o aparatoare care sa nu permita accesul in timpul lucrului.

Dispozitive pentru masini de frezat

Art. 264. - Frezele cu parti proeminente vor fi prevazute cu aparatori pe partea nelucratoare a frezei.

Art. 265. - Fixarea dintilor in corpul frezei, in cazul frezei cu dinti demontabili, se va face cu ajutorul unor elemente de trangere speciale, cu blocare contra autodesfacerii.

Art. 266. - In cazul cand fixarea dintilor pe corpul frezei se face prin lipire, se impune asigurarea unei aderente bune a suprafetelor care se lipesc.

Art. 267. - Dispozitivele de fixare a pieselor pe masa masinii de frezat vor fi de constructie rigida, pentru a impiedica smulderea piesei la regimurile rapide de frezare.

Art. 268. - Tijele de fixare a frezei, actionate printr-o sursa de energie, precum si mecanismele de retinere a frezei, vor fi prevazute cu sistem de siguranta pentru a nu se desface in timpul rotirii arborelui principal sau ca rezultat al pierderii de energie.

Art. 269. - Capatul arborelui principal al masinii de frezat, opus frezei, va fi protejat.

Art. 270. - Lanturile cinematice prin care se transmite miscarea la accesoriile speciale (masa, cap divizor, masa rotativa) vor fi protejate corespunzator.

Dispozitive pentru masini de rabotat, mortezat si brosat

Art. 271. - (1) Masinile de rabotat cu cap mobil vor fi prevazute cu colectoare de aschii, prinse de masa masinii.

(2) Pe peretele colectorului, in fata capului port-scula, se va monta un ecran rabatabil care sa opreasca zborul aschiilor peste colector.

Art. 272. - (1) Spatiul dintre ghidajele rabotezei va fi acoperit.

(2) Distanta dintre masa mobila si suprafata de acoperire va fi aproximativ 10 mm.

Art. 273. - In cazul masinilor inalte, pentru urcarea la partea superioara, vor fi prevazute scari si platforme fixe, prevazute cu balustrade.

Art. 274. - (1) La rabotezele la care cursa maxima a masei mobile depaseste gabaritul batiului, spatiul respectiv va fi ingradit cu balustrade fixate in pardoseala.

(2) Spatiul ingradit va fi permanent liber.

Art. 275. - Masinile de rabotat vor fi prevazute cu un mecanism pentru blocarea traversei in timpul miscarii mesei. Deplasarea traversei va fi posibila numai daca masa este in repaus.

Art. 276. - Opritoarele pentru inversarea miscarii mesei nu vor avea parti proeminente. Partile periculase ale inversorului vor fi acoperite cu un capac de protectie.

Art. 277. - Dispozitivul de blocare a capului port-scula la masinile de mortezat va permite fixarea acestuia in orice pozitie pe toata lungimea cursei sale si va impiedica schimbarea pozitiei acestuia in mod accidental.

Art. 278. - Masinile de mortezat vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta impotriva caderii accidentale a capului port-scula, dupa oprirea masinii.

Art. 279. - Masinile de brosat interior, verticale, vor avea un dispozitiv de protectie a lucratorului pentru cazul caderii brosei din dispozitivul de prindere.

Dispozitive pentru masini de gaurit si alezat

Art. 280. - In cazul cand mandrina de prindere a burghiului sau alezorului prezinta elemente radiale, ea se va proteja cu o aparatoare neteda, din tabla, care trebuie sa permita schimbarea comoda a sculei.

Art. 281. - Masinile care nu au posibilitatea de franare a arborelui principal vor fi prevazute cu tablite indicatoare, prin care se interzice oprirea arborelui principal cu mana sau cu un obiect.

Art. 282. - (1) Arborele principal al masinii cu ax vertical va fi echilibrat (cu arcuri, cu greutati sau alte sisteme) pentru a preintampina caderea accidentala.

(2) Constructia masinii va fi astfel realizata incat san u permita coborarea recomandata a arborelui principal, cand se aplica o sarcina egala cu cea maxima prescrisa de producator, prin atasarea de accesorii sau de port-scule.

Art. 283. - In cazul utilizarii capetelor de gaurit multiax sau a sculelor speciale, cu masa mai mare decat a celor standardizare, masina sau scula vor fi prevazute cu dispozitive speciale care sa preantampine caderea accidentala a arborelui.

Art. 284. - Masina de gaurit va fi prevazuta cu stifturi de forfecare sau alte sisteme de siguranta, care san u permita depasirea unui moment maxim prescris al miscarilor de avans.

Art. 285. - Toate sculele si dispozitivele care se fixeaza in arborele principal, fara autoblocare vor fi prevazute cu un system corespunzator de blocare.

Art. 286. - In cazul utilizarii mandrinelor cu doua falci, masina va fi echipata cu elemente de protectie corespunzatoare.

Art. 287. - Masinile de gaurit cu cap revolver, cu rotire automata, vor fi prevazute cu panouri de protectie laterala, care sa preantampine accesul la sculele fixate pe capul revolver.

Dispozitive pentru masini de rectificat si polizat

Art. 288. - Toate masinile de rectificat vor fi echipate cu carcase de protectie, pentru protectia lucratorului, in cazul spargerii accidentale a corpului abraziv.

Art. 289. - Mesele masinilor de rectificat plan vor fi prevazute cu ingradirea pentru retinerea pieselor, in cazul desprinderii lor.

Art. 290. - Mesele masinilor cu platou electromagnetic vor fi prevazute cu sisteme de interblocare care:

- sa permita cuplarea avansului numai dupa conectarea platoului electromagnetic (pozitia de conectare trebuie sa fie semnalizata cu o lampa);

- sa opreasca miscarea mesei in momentul intreruperii curentului electric de alimentare.

Art. 291. - Masinile de rectificat plan, cu arborele principal plan, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie reglabile, in concordanta cu uzura corpului abraziv si in lungul axului principal.

Art. 292. - (1) Masinile de rectificat plan, cu mese dreptunghiulare si circulare, vor fi prevazute cu dispozitive de protectie sub forma de ecrane, de dimensiuni si rezistenta corespunzatoare.

(2) Dispozitivele de protectie cu deschidere frecventa vor fi prevazute cu semnalizare electrica a inchiderii (pentru ciclul automat).

Art. 293. - Masinile de rectificat rotund, cu prelucrare intre varfuri, vor fi dotate cu dispozitive de blocare care sa excluda posibilitatea deplasarii accidentale a pinolei papusii mobile.

Art. 294. - (1) Masinile universale de lustruit cu discuri textile vor fi prevazute cu dispozitive de protectie care, dupa necessitate, vor colecta pulberea abraziva, punand fi conectate la instalatia de absortie.

(2) Instalatia de absortie va fi astfel conceputa incat san u prezinte pericol de incendiu-explozie. Sunt interzise fumatul sau alte surse de foc.

Art. 295. - Panza abraziva a masinilor de slefuit va fi protejata cu o aparatoare pe toata lungimea ei, cu exceptia zonei de contact cu piesa.

Art. 296. - (1) Polizoarele fixe vor fi prevazute cu ecran de protectie mobil cu vizor reglabil, din geam securizat.

(2) Functionarea polizorului va fi conditionata de pozitia de lucru a ecranului.

(3) Distanta dintre muchia interioara a vizorului abraziv nu va fi mai mare de 6 mm.

Art. 297. - (1) La polizoarele manuale actionate pneumatic, se vor prevedea, la racordurile de aer comprimat, regulatoarele necesare, care sa permita reglarea presiunii aerului la presiunea de regim, prescrisa pentru polizorul respective.

(2) Fixarea furtunului la record se face prin coliere metalice.

Art. 298. - Polizoarele portative pneumatice vor fi dotate cu sisteme de reglare automata contra cresterii accidentale a turatiei arborelui.

Art. 299. - Capetele acelor masinilor de slefuit vor fi acoperite, daca acestea depasesc, cu mai mult de un sfert din diametrul lor, piulita de strangere a discurilor. Capetele netede, mai scurte de 50 mm, nu trebuie acoperite, ci rotunjite.

Art. 300. - Saibele de lustruire, confectionate din materiale moi, vor avea gaura centrala protejata cu un material solid si rezistent, astfel incat san u se deformeze in timpul lucrului.

Dispozitive pentru masini de debitat

Art. 301. - La ferastraele circulante, partea inactiva a discului taietor va fi protejata.

Art. 302. - Ferastraiele circulante vor fi dotate la partea dintata cu dispozitive de protectie (deplasabile, basculante sau demontabile) care sa protejeze lucratorul impotriva aschiilor si lichidului de racire.

Art. 303. - (1) Ferastraiele cu panglica vor fi astfel protejate incat sa ramana libera numai pe portiunea care taie efectiv.

(2) Volantii ferastraielor cu panglica vor fi complet carcasati.

Art. 304. - (1) Masinile de debitat cu disc abaziv vor fi prevazute cu colectoare de praf care sa asigure captarea pulberii abrazive, metalice sau a scanteielor.

(2) Masinile de debitat, dupa necesitate, vor fi prevazute cu dispozitive de aspirare individuale, cuplate la colectoarele de praf.

Art. 305. - (1) Daca la masinile de debitat cu disc abraziv se utilizeaza filtre de panza, acestea vor fi executate din tesaturi ignifuge, iar scanteile vor fi captate de un captor de scantei, instalat in fata agregatului, in directia de deplasare a aerului aspirat.

(2) Colectorul de praf si conducta de aer vor fi prevazute cu posibilitatea de curatire cu usurinta de cristalele care se formeaza in contactul particulelor metalice cu suprafetele interioare ale acestora.

3.2.3.Protectia impotriva electrocutarii la masinile- unelte

Art. 306. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la echipamentele electrice de pe masinile-unelte se realizeaza prin :

- utilizarea carcaselor de protectie;

- izolarea suplimentara a partilor active;

- descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare;

- interzicerea accesului la partile active a personalului necalificat in meseria de electrician si neautorizat sa lucreze la instalatiile respective.

Art. 307. - Deschiderea carcaselor de protectie ( usi, capace, placi de inchidere etc.) se va realiza prin unul din urmatoarele moduri:

- utilizand o cheie sau o scula speciala cand, in interiorul carcaselor, au acces persoane calificate in meseria de electrician si autorizate sa lucreze la instalatiile respective;

- folosind blocaje electrice sau mecanice care deconecteaza toate partile active, cind in interiorul carcaselor au acces si persoane necalificate in meseria de electrician, insa autorizate sa lucreze la instalatiile respective;

- fara folosirea unei chei sau scule si fara deconectarea partilor active, cind accesul este ocazional si se realizeaza un obstacol sau o ingradire in interiorul carcasei, pentru a impiedica atingerea partilor active.

Art. 308. - Izolatia suplimentara va acoperi complet partile active si va fi rezistenta la toate solicitarile fizice si chimice posibile.

Art. 309. - La intreruperea tensiunii din reteaua electrica, descarcarea energiei inmagazinate in condensatoare se va realiza prin rezistenta, daca energia electrica inmagazinata depaseste 0,1 Jouli.

Art. 310. - (1) Pe masinile-unelte sunt admise urmatoarele sisteme de distributie a energiei electrice :

a) curent alternativ trifazat :

- cu neutru legat direct la pamant ( cu 3 sau 4 conductoare );

- cu neutrul izolat ( cu 3 conductoare ).

b) curent alternativ monofazat :

- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;

- cu doua conductoare izolate fata de pamant.

c) curent continuu :

- cu doua conductoare, din care unul este legat direct la pamant;

- cu doua conductoare izolate fata de pamant.

(2) Utilizarea altor sisteme constituie, pentru fiecare caz in parte, obiectul unei examinari speciale.

Art. 311. - (1) Protectia impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la masinile-unelte, va fi realizata conform prevederilor STAS 12604/1-87, STAS 12604/4-89, STAS 12604/5-90.

(2) In cazul masinilor-unelte alimentate de la reteaua electrica de joasa tensiune cu neutrul legat la pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la nul, suplimentata de protectia prin legare la pamant.

(3) In cazul masinilor-unelte alimentate de la o retea electrica de joasa tensiune, izolatia fata de pamant, protectia principala trebuie sa fie legarea la pamant, suplimentata obligatoriu de utilizarea unui dispozitiv care sa intrerupa alimentarea cu energie electrica in maximum 3 sec. de la aparitia unui curent de defect periculos sau a unei tensiuni de atingere periculoasa.

Art. 312. - Batiul masinilor-unelte va fi prevazut cu 2 borne de protectie. Una dintre borne se va afla in cutia de borne de alimentare, iar cealalta se va afla in exterior, pe constructia metalica a masinii. Aceasta prevedere va fi respectata si la prefabricatele electrice de joasa tensiune (PEJT) din care se alimenteaza cu energie electrica masinili-unelte.

Art. 313. - (1) In cazul retelelor electrice legate la pamant cu tensiunea de linie de 380 V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte trebuie sa contina 2 conductoare de nul (de lucru si de protectie), daca tablourile electrice sunt montate pe masini si daca pe masini exista receptoare alimentate la tensiunea de 220V.

(2) Conductorul de nul se va conecta la o borna izolata de langa bornele fazelor din cutia de borne a masinii.

(3) Conductorul de nul de protectie se leaga la borna de protectie aflata in cutia de borne a masinii-unelte. Daca nu exista nici un receptor alimentat la 220V, atunci cablul poate sa contina un singur conductor de nul (conductorul de nul de protectie).

Art. 314. - (1) In cazul retelelor legate la pamant cu tensiunea de alimentare de 380V, cablurile care alimenteaza masinile-unelte vor contine un singur conductor de nul, indiferent de tensiunile receptoarelor monofazate (infasurarile primare ale transformatoarelor de iluminat sau de comanda etc.), daca tabloul electric echipat cu protectie maximala de curent (cu carcasa metalica) este sudat pe constructia metalica a masinii, cu conditia sa fie satisfacuta prevederea de la articolul 317 al.3.

(2) Conductorul de nul se va conecta la borna sau bara tabloului electric, iar aceasta se va lega prin sudura la masa masinii. Masa se va lega la pamant.

Art. 315. - (1) Mijlocul principal de protectie impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la echipamentele montate pe masini-unelte va fi legarea la masa metalica a masinii. Legarea la masa a echipamentelor electrice mobile ale masinilor-unelte se va realiza printr-un conductor de cupru flexibil, care va insoti conductoarele de faza.

(2) Legarea echipamentelor electrice fixe ale masinilor-unelte se va face cu conductoare de cupru flexibile, conectate intre carcasele lor si bornele special montate pe batiurile masinilor. Daca nu este posibila aceasta solutie, se va realiza masura indicata mai sus pentru echipamentele mobile.

Art. 316. - (1) Mijlocul suplimentar de protectie impotriva electrocutarii, prin atingere indirecta la echipamentele electrice montate pe masinile-unelte, va fi deconectare automata in caz de defect.

(2) In cazul retelelor legate la pamant, se va adopta protectia prin deconectare automata la curentii de defect (PACD).

(3) In cazul in care nu se utilizeaza protectia automata la curentii de defect (PACD) ca protectie suplimentara, atunci legarea la masa metalica a masinii va fi considerata drept protectie suplimentara, iar ca protectie principala va fi adoptata legarea la nul. Legarea la nul va fi asigurata prin conductorul de protectie prin cablul de alimentare a echipamentului de pe masina-unealta.

(4) In cazul retelelor izolate de pamant, va fi prevazut obligatoriu un dispozitiv de semnalizare sau deconectare a punerilor simple la pamant.

(5) Protectia suplimentara se va adopta numai daca retelele de pe masini sunt separate galvanic de retelele de alimentare ale masinilor.

Art. 317. - (1) Buloanele si suruburile care servesc la asamblarea diverselor organe ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura legatura galvanica la pamant, daca suprafetele de contact sunt curatate si sectiunile lor tranversale suporta curentul de defect.

(2) Suprafetele portante metalice ale echipamentelor mobile ale masinilor-unelte vor fi considerate ca asigura continuitatea electrica pentru legarea la masa (pamant), daca intre acestea si suprafetele fixe nu exista straturi izolate.

(3) Rezistenta electrica, masurata intre borna de legare la pamant si oricare parte metalica care poate fi atinsa de om, nu va depasi 0,1?.

Art. 318. - (1) Tuburile metalice flexibile nu vor fi folosite drept conductoare de protectie, dar vor fi racordate la circuitul de protectie.

(2) Racordarea se va face prin elementele de fixare sau printr-un alt conductor.

Art. 319. - Suruburile si bornele destinate legaturilor conductoarelor de protectie nu vor avea functia de asamblare.

Art. 320. - Partile metalice ale echipamentelor electrice cu actionare manuala vor fi legate la circuitul de protectie sau vor avea izolatie suplimentara.

Art. 321. - (1) Cablurile de alimentare ale organelor masinilor-unelte, care in timpul functionarii se deplaseaza sub tensiune, vor fi protejate cu elemente sigure impotriva deteriorarilor mecanice.

(2) Tuburile metalice flexibile nu sunt admise pentru astfel de protectie.

Art. 322. - (1) pozarea cablurilor flexibile de alimentare a elementelor mobile, cu caracter temporar, prin canalele platformelor de fixare este interzisa.

(2) Este obligatorie protectia cablurilor impotriva deteriorarilor cauzate de spanul rezultat din procesul de prelucrare.

(3) Cablurile de forta vor fi pozate pe trasee diferite fata de cablurile de comanda sau iluminat local. Se admite montarea cablurilor intr-un singur tub, jgeab sau manunchi, cu conditia izolarii suplimentare a conductoarelor corespunzatoare tensiunii celei mai mari.

Art. 323. - Este interzisa amplasarea prizelor pe peretii prefabricatelor electrice de joasa tensiune (PEJT) pentru alimentarea elementelor mobile, daca producatorul PEJT nu a prevazut aceasta.

Art. 324. - Amplasarea echipamentelor electrice pe masinile-unelte va fi facuta in asa fel, incat sa nu se produca deteriorarea lor la scoaterea spanului.

Art. 325. - Distanta minima fata de tablourile electrice, sub care este interzis sa se depoziteze materiale sau utilaje, va fi de 600 mm. Aceasta distanta se va adopta si in cazul coridoarelor de manevra, comanda si intretinere a tablourilor electrice, cu conditia ca gradul normal de protectie al lor sa fie cel putin IP 2x.

Art. 326. - Se interzice depozitarea de materiale, scule sau alte obiecte in tablourile electrice.

Art. 327. - (1) Curatirea interioarelor tablourilor se va face o data pe trimestru.

(2) In halele cu degajari de prafuri conductibile, daca este necesar, timpul la care se face intretinerea se va reduce in mod corespunzator.

Art. 328. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa la corpurile de iluminat amplasate pe masini se va asigura prin realizarea unui grad normal de protectie de cel putin IP 3x.

Art. 329. - Corpurile de iluminat care se amplaseaza in zona de manipulare vor fi astfel constrite incat deschiderea lor sa se faca numai cu ajutorul unor scule speciale.

Art. 330. - Schimbarea surselor de lumina la corpurile de iluminat este permisa numai dupa intreruperea tensiunii din circuitul de alimentare.

Art. 331. - Protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta la corpurile de iluminat fixate pe masina este admisa a se efectua prin:

a) alimentare la tensiune redusa, la 24V pentru corpurile de iluminat portabile;

b) separare de protectie pentru corpurile de iluminat care se dirijeaza sub tensiune pentru iluminarea zonei de lucru;

c) legarea la masa metalica a masinii-unealta, masa legata obligatoriu la pamant.

Art. 332. - (1) Conductoarele de alimentare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, vor avea izolatia intarita pe zona tijei de fixare.

(2) In cazul articulatiilor din material electroizolant, se va realiza o legatura electrica, care sa asigure continuitatea galvanica intre tijele separate de articulatie.

Art. 333. - Articulatiile tijei de fixare a corpurilor de iluminat, care se dirijeaza sub tensiune, se vor construi in asa fel incat sa nu deterioreze izolatia conductoarelor.

Art. 334. - Este interzisa utilizarea constructiilor metalice ale masinilor-unelte drept conductor de nul.

Art. 335. - Alimentarea cu energie electrica a circuitelor de comanda este permis sa se faca, fie direct de la reteaua de alimentare a masinilor-unelte, fie de la un transformator de comanda.

Art. 336. - (1) Alimentarea directa de la reteaua de alimentare legata la pamant se va face intre faza si nul. In acest caz, butoanele de comanda se vor amplasa de partea fazei.

(2) Este admisa si alimentarea intre doua faze, cu conditia ca, la o punere la pamant intre bobina contactorului si butoanele de comanda, sa nu se produca o conectare nedorita a contactorului.

Art. 337. - (1) Alimentarea directa a circuitelor de comanda de la reteaua de alimentare izolata fata de pamant este permisa cu conditia utilizarii unui dispozitiv care sa deconecteze reteua la scaderea rezistentei de izolatie sub o anumita valoare. In cazul retelei de 0,4 KV , limita minima a rezistentei de izolatie la care dispozitivul trebuie sa deconecteze este de 7 K?.

(2) In cazul in care dispozitivul de protectie semnalizeaza defectele de izolatie in reteaua de alimentare izolata fata de pamant, fara a deconecta reteaua, atunci circuitele de comanda vor fi alimentate printr-un transformator de comanda separator.

Art. 338. - (1) Alimentarea circuitelor de comanda de la transformatoarele care fac oseparare galvanica de reteaua de alimentare a masinilor-unelte, se va realiza, fie cu unul din conductoarele legate la pamant, fie cu o distributie izolata fata de pamant.

(2) Distributia cu un conductor legat la pamant se va adopta in cazul in care o deconectare rapida in caz de defect nu conduce la accident.

Art. 339. - (1) Distributia izolata fata de pamant a circuitelor de comanda, indiferent de tensiunea de alimentare, va fi prevazuta obligatoriu cu dispozitive de semnalizare sau de deconectare a punerilor simple la pamant.

(2) Dispozitivele de protectie se vor conecta pe semnalizare in caz de defect, atunci cand o deconectare nedorita duce la accident.

(3) Conectarea pe deconectare a dispozitivelor de protectie in caz de defect, se face atunci cand, din cauza deconectarii, nu se produc accidente.


Anexa 1

NORME CONEXE NORMELOR SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII PENTRU PRELUCRAREA METALELOR PRIN ASCHIERE

Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere vor fi completate cu alte norme, dupa cum urmeaza:

1. Norme Generale de Securitate a Muncii.

2. Norme cuprinzand prevederi de igiena a muncii general valabile.

3. Normativ cadru de acordare a echipamentului de protectie.

4. Norme ce reglementeaza lucrul cu foc deschis si norme P.S.I. in general.

5. Norme Specifice de Securitate a Muncii la utilizarea gazelor naturale.

6. N.S.S.M. pentru activitatea de producere a aerului comprimat.

7. N.S.S.M. la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului.

8. N.S.S.M. la fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea acetilenei.

9. N.S.S.M. pentru elaborarea si turnarea fontei.

10. N.S.S.M. pentru elaborarea si turnarea otelului.

11. N.S.S.M. pentru prelucrarea metalelor prin deformarea plastica la rece si stantare.

12. N.S.S.M. pentru sudarea si taierea metalelor.

13. N.S.S.M. pentru transportul intern.

14. N.S.S.M. pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate, depozitarea materialelor.

15. N.S.S.M. pentru utilizarea energiei electrice.

16. N.S.S.M. pentru activitatea de captare, epurare, distributia apei si evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si procesele tehnologice.

17. N.S.S.M. pentru vopsitorie.

18. N.S.S.M. pentru acoperiri metalice.

19. N.S.S.M. pentru tratamente termice.

Pana la aparitia normelor prezentate in anexa, raman valabile actualele norme departamentele existente in domeniu.

Anexa 2

STANDARDE DE REFERINTA

STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securitatii la utilizare.

STAS 9092/1-83 Masini-unelte. Flanse cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni.

STAS 8571-81- Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor. Organe componente comune si termeni principali functionali. Nomenclatura.

STAS 5456-80- Prelucrarea metalelor prin achiere. Terminologie.

STAS 13961-91- Masini-unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si dimensiuni.

STAS 8589-70- Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta fluide in instalatiile teresre si navale.

STAS 12604/1-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale.

STAS 12604/4-89- Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii.

STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, executie, verificare.

STAS 6904-81- Masini-unelte. Turatii si avansuri.

STAS 12165-83- Masini-unelte pentru prelucrarea prin aschiere a metalelor. Conditii tehnice pentru prevenirea pericolelor mecanice.

STAS 9092/1-83- Masini-unelte. Flanse cu butuc pentru fixarea pietrelor abrazive cilindrice. Dimensiuni.

Anexa 3

GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE A MUNCII.
NOTIUNI DE BAZA

1. Accident de munca - Accident prin care se produce vatamarea organismului uman in timpul procesului de munca sau in indeplinirea sarcinilor de munca.

2. Dispozitiv de protectie -Dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu un protector, riscul de accidentare.

3. Echipament individual de lucru - Totalitatea obiectelor de imbracaminte, incaltaminte si alte accesorii, cu care este dotat salariatul in procesul de munca, in scopul prevenirii uzurii premature sau murdaririi obiectelor personale.

4. Echipament de munca - Orice masina, aparat, dispozitiv, mecanism, unealta sau instalatie etc., utilizate in timpul muncii.

5. Echipament individual de protectie - Totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu care este dotat executantul in timpul indeplinirii sarcinii de munca, in vederea asigurarii protectiei sale impotriva pericolelor la care este expus.

6. Instuctaj de securitate a muncii - Modalitate de instruire in domeniul securitatii muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.

7. Instructiuni specifice de securitate a muncii - Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor, de catre unitati (prin effort propriu sau in colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.

8. Instructiuni de utilizare - Instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si prin care, producatorul, trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii produsului in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii muncii.

9. Mijloc individual de protectie - Mijloc de protectie (protector) destinat pentru protectia unui singur executant si care se aplica asupra acestuia.

10. Noxa (sinonim : factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.

11. Prevenire - Ansamblul procedeelor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

12. Risc - Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.

13. Risc profesional - Risc in procesul de munca.

14. Situatie periculoasa - Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.

15. Substanta periculasa - O substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau fizico-chimice, poate constitui un pericol.

16. Zona periculoasa a unui echipament de munca - Orice zona situata in interiorul sau in jurul echipamentului de munca in care o persoana este expusa riscului de leziune sau afectare a sanatatii.